Într-un interviu acordat jurnalistei Alida Mocanu despre ultimul său roman, Yoga, publicat de Editura Trei, Emmanuel Carrère vorbeşte şi despre modul cum a depăşit experienţa izolării, în pandemie, care în Franţa a fost destul de lungă. „Ca scriitor, care prin natura profesiei caut să confer sens vieţii prin scris, să dau formă literară experienţelor trăite, m-am pomenit şi eu, ca toată lumea, confruntat cu această poveste enormă şi inedită şi habar n-am avut cum s-o înţeleg”, spune Carrère.
Un articol de Petre Ivan|22 decembrie 2021
Scriitorul francez dezvăluie în interviul pentru Editura Trei că în perioada lockdown-ului din Franța a fost oarecum privilegiat, pentru că locuia într-un apartament foarte frumos și scria la romanul Yoga. În momentele de pauză, Carrère urmărea de la fereastra apartamentului puținii oameni care circulau pe stradă. Unii dintre aceștia ajunseseră să vorbească de unii singuri, afectați de profunda izolare în care se aflau. Experiența i s-a părut bizară scriitorului, care recunoaște că prima perioadă de izolare din Franța i-a plăcut „la nebunie”, tocmai prin acest inedit al situației: „Evident că mă întreb, ca scriitor, ce va ieși din experiența asta. Ce carte? Ce film? Pentru că, da, este interesant ca experiență”, spune autorul francez.
Volumul finalizat și lansat de Emmanuel Carrère în pandemie după o pauză de șase ani, Yoga, s-a ridicat rapid la statutul de roman-cult și a fost considerat de multe publicații din Franța și nu numai cea mai bună carte a scriitorului francez. În pofida titlului, Yoga nu este un roman doar despre practica spirituală și fizică orientală, ci mult mai mult: o autobiografie tulburătoare, radiografia unei depresii melancolice profunde, o carte despre spiritualitatea yoga, pe care Carrère o practică de peste 30 de ani și despre problemele lumii în care trăim. Mai mult decât o carte autobiografică, Yoga este un adevărat experiment literar care îmbină memorialististica cu reportajul și eseul. Atentatul de la Charlie Hebdo, în care Carrère a pierdut un amic și criza emigranților, ale căror povești scriitorul le află nemijlocit, ca profesor de scriere creativă vreme de câteva luni pentru unii dintre ei sunt câteva dintre momentele istorice tensionate experimentate de scriitor pe propria piele.
Considerat de Karl Ove Knausgaard „cel mai incitant scriitor contemporan”, Emmanuel Carrère descrie în Yoga o perioadă de aproximativ doi ani și jumătate din viața sa în care a trăit experiența unei depresii atât de adânci încât la un moment dat a cerut medicilor să fie eutanasiat. Diagnosticat cu tulburare bipolară, scriitorul a stat peste patru luni internat la un spital de psihiatrie francez, unde a primit tratament cu ketamine și electroșocuri. „În comparație cu suferințele altora despre care scriu în Yoga, ale emigranților, spre exemplu, ale mele sunt derizorii. Deși asta nu înseamnă că depresia melancolică nu este ceva cât se poate de îngrozitor. Aproape nu pot descrie halul de tristețe pe care o simți. Dar am încercat să o creionez așa cum am putut, de vreme ce știu că și alții trec prin așa ceva”, observă scriitorul. „Nu știu dacă există cuvinte care să descrie exact experiența asta. E un fel de abis, de hău, de puț fără fund în care te adâncești”, mai spune Carrère.
„O coborâre în infern, o poveste pe care o citești pe nerăsuflate – poate cea mai bună carte a lui Carrère”, scria France Inter despre ultimul roman al scriitorului francez. Dincolo de aceste aprecieri, Yoga este o carte paradoxală – o poveste a unei suferințe sufletești particulare care ajunge să vorbească despre suferința lumii, un volum despre infernul depresiei care, contrar așteptărilor, este aducător de speranță și o carte care – sub pretextul yoga – dezvoltă toate temele importante din viața omului modern: bucurie, tristețe, iubire, familie, celebritate, terorism, spiritualitate, emigrare.
Interviul acordat de Emmanuel Carrère jurnalistei Alida Mocanu în premieră în România poate fi urmărit integral pe canalul de YouTube al Editurii Trei.
