Cum au fost salvate cele 118 minute cu Toma Caragiu din arhiva TVR
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-au-fost-salvate-cele-118-cu-toma-caragiu-din-arhiva-tvr/

Graţie micului ecran, Toma Caragiu a rămas în arhiva televiziunii şi, astfel, în memoria colectivă, cu o serie de scheciuri care ne încântă şi astăzi, la mai bine de patru decenii de ani de la prematură sa dispariţie.

Un articol de Petre Ivan|10 februarie 2018

Din păcate, numeroase înregistrări cu Toma Caragiu au fost şterse, iar în urma marelui actor au rămas doar… 118 minute, păstrate prin încăpățânarea a doi oameni de televiziune:  Tudor Vornicu şi Dan Mihăescu.

„Prin 1988, am primit un telefon de la Tudor Vornicu, despre faptul că cei din televiziune începeau să șteargă benzile. Se făcea economie. Se păstrau doar vizitele de lucru ale tovarășilor. Vornicu era îngrozit că Toma Caragiu va dispărea din televiziune. Mi-a făcut rost de un spațiu de montaj unde să adun cât mai multe dintre scheciurile lui. Am strâns pe o banda 118 minute cu Toma și, ca să nu fie ștearsă, am scris pe ea Vizita lui Nicolae Ceaușescu în comuna…” – Dan Mihăescu, umorist

Printre momentele umoristice şterse de minţile luminate ale partidului se numără şi celebra schița a lui Caragiale, Căldură mare. Dan Mihăescu îi convinsese pe Caragiu şi Marin Moraru „să o joace aşa cum ştiau ei„. S-a păstrat în schimb „Petițiune” (1968), un alt moment marca I.L. Caragiale, cu Toma Caragiu și Dem Rădulescu în distribuţie.

Foto: Toma Caragiu – cinemagia

11
/08
/21

Când s-a născut, pe 29 august 1891, la Sankt Petersburg, în afară de legătura de rudenie cu Anton Cehov, fratele tatălui său, prea puține lucruri păreau să-i prevestească uriașul și, în același timp, ciudat de nedreptul destin pe care avea să-l trăiască.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

26
/07
/21

La aproape doi ani după ce România intrase, şi ea, în absurdul celui de-al Doilea Război Mondial, în seara de sâmbătă, 26 septembrie 1942, Mihail Sebastian povestea în jurnalul care avea să iasă la lumină, tot din cauza istoriei absurde, mulţi ani mai târziu...

11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.