De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească, de Marta Petreu, în limba italiană
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-junimea-la-noica-studii-de-cultura-romaneasca-de-marta-petreu-in-limba-italiana/

Volumul De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească, de Marta Petreu, a apărut la finele anului 2016 în limba italiană, la Editura Orthotes (colecţia „Studia Humaniora”, Napoli), ediţie îngrijită de Giovanni Rotiroti, cu o postfaţă de Irma Carannante, cu titlul Dall’Olocausto al Gulag. Studi di cultura romena.

Un articol de Petre Ivan|11 ianuarie 2017

Volumul De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească a apărut la Polirom în anul 2011, în seria de autor dedicată Martei Petreu, și a obținut Premiul revistei Observator cultural în anul 2012.

Studiile  reunite în acest volum acoperă o perioadă istorică de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi pînă astăzi și abordează probleme spinoase ale istoriei şi ale istoriei ideilor – de pildă, problema evreiască, aşa cum a fost văzută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, felul cum a fost văzut Nae Ionescu de către contemporanii lui, ideile şi atitudinile generaţiei ’27, complicatele relaţii ale lui Eliade cu legionarii şi de modul simbolic în care s-a despărţit de ei, pentru a-şi începe visata „viaţă nouă”, atitudinea lui Noica faţă de Securitate.

Bazată pe analiza minuţioasă a surselor de primă mînă şi pe contextualizarea românească şi europeană a fiecărui subiect, De

Marta Petreu

Marta Petreu

la Junimea la Noica este rezultatul unei viziuni filosofice şi morale unitare: una care ne învaţă că trebuie să ne asumăm în mod lucid întregul trecut, pentru că numai astfel mai este cu putinţă viitorul.

Secolul al XX-lea a produs şi a trăit două mari tragedii, Gulagul şi Holocaustul… Poate că va veni o vreme cînd, asumîndu-ne evreii noştri ca ai noştri, vom vorbi despre ei, despre cei pieriţi în Holocaust – nu în nume personal, ci în nume colectiv –, ca despre o ireparabilă pierdere: aşa cum vorbim despre morţii noştri de la Canal. (Marta Petreu)

Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; e membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Fundaţiei Culturale „Apostrof”. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi redactor-şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti.  A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele.

Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, studii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publicate în Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia şi Elveţia.

Foto: De la Junimea la Noica – polirom

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).