-->

Despre dragoste, ură și alți demoni
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-dragoste-ura-si-alti-demoni/

RECOMANDARE Printre romanele remarcabile publicate recent la noi se numără şi unul semnat de Sándor Márai, considerat astăzi cel mai mare romancier al Ungariei. „Portretele unei căsnicii” , carte încheiată de autor la câteva zeci de ani după ce a scris-o, face o incursiune necruţătoare în teritoriile sufletului omenesc şi într-o epocă sumbră.

Un articol de Monica Andronescu|10 februarie 2025

Unul dintre cei câțiva scriitori maghiar traduși la noi, printre care și László Krasznahorkai, editat în imprintul Anansi de la Editura Trei, se numără și Sándor Márai, eroul unui destin dureros și autorul unei literaturi de reală forță, concretizată în peste 40 de volume publicate de-a lungul unei vieți zbuciumate, trăite în mai multe țări. Curtea Veche a început în urmă cu ani publicarea unor dintre cele mai semnificative titluri pe care le-a semnat, dar parcă abia acum cărțile acestui spirit european redescoperit la nivel internațional în ultimele decenii intră cu adevărat în atenția cititorilor din România. După „Moștenirea Eszterei” (2006), „Turneu la Bolzano” (2008), „Lumânările ard până la capăt” (2011, 2021) și „Eliberare” (2022),  au urmat „Divorț în cetatea Buda” (2022) și „Portretele unei căsnicii”, cea din urmă în mod cert o realizare excepțională disponibilă în librăriile de la noi.

În anul 1989, când România își recâștiga libertatea prin înlăturarea regimului comunist, pe alt continent, la San Diego, își încheia socotelile cu viața un scriitor maghiar care trăia în exil de zeci de ani, aproape dintotdeauna. Rămas singur, Sándor Márai decidea că a trăit destul. Lăsa în urmă o operă strălucită, care îi asigura un loc confortabil în istoria literaturii din Europa și din lume, precum și în bibliotecile multor iubitori de literatură bună.

Dincolo de informațiile despre un destin trăit într-un secol zguduit de două războaie mondiale, cărora Sándor Márai le-a supraviețuit, rămânând însă profund marcat, stau astăzi cărțile, din ce în ce mai apreciate. Printre ele, „Portretele unei căsnicii”, pe coperta ediției românești traduse de Péter Demény, fiind sugestiv reprodusă lucrarea „Femeie cu colivie”, pictată la 1892 de József Rippl-Rónai. Sugestiv din mai multe motive, în primul rând pentru că feminitatea și captivitatea sunt câteva din numeroasele teme abordate în acest roman polifonic atât de consistent și atât de tulburător. Albastrul parcă elegiac al tabloului corespunde privirii profund elegiace pe care o observăm cu ușurință în toată cartea. Poate că „Portretele unei căsnicii” este, înainte de toate, o elegie a iubirii – a mai multor iubiri –, dar și a unui spirit, a unei concepții despre viață, a unei Europe strivite sub bocancii grei ai soldaților, a unui oraș, Budapesta, sfâșiat de cruzimea războiului, dezorientat și neputincios.

Ediția apărută atât de târziu la noi, cuprinzând de fapt două romane – primul, publicat de autor în capitala Ungariei la începutul anilor 1940, și al doilea, scris și publicat în exil peste aproape patru decenii –, are patru patru părți și tot atâtea perspective asupra unei secvențe consistente de viață. Formula, cunoscută, dă roade excepționale și grație ei se încheagă un roman greu de uitat. Ilonka povestește iubirea, căsătoria și divorțul de Péter, „burghezul” a căruia viață înseamnă aparență și ordine. Péter povestește căsătoria cu Ilonka și imposibilitatea de a ieși din captivitate – captivitatea obsesiei pentru Iudita, servitoarea din casa mamei. Iudita povestește căsnicia cu Péter.  La sfârșit, peste ani, toboșarul (mai tânăr) tânăr povestește, de la mare distanță și cu distanță, despre toți și zbaterea lor. Imposibil, evident, să sintetizezi într-o simplă recomandare bogăția, profunzimea și rafinamentului unui asemenea roman. Imposibil să-i transmiți cititorului că toată frumusețea lunii se strânge uneori în paginile dense ale unui roman târziu descoperit – cuceritoare sunt sutele de pagini în care e panoramat sufletul omenesc, cu abisurile lui, cu deșerturile lui, cu inocențele, atrocitățile și paradoxurile lui, paginile pe tema „omul supt vremi”, paginile care ne poartă pe străzile mohorâte din Budapesta asediată etc.  Stilul e dens, cuprinzător, poate chiar necruțător, căci, citind, ai impresia că scriitorul vede tot din camerele obscure ale sufletului, lungile monologuri care compun romanul urmând fluxul conștiinței, atât de important pentru prozatorii moderni contemporani cu Sándor Márai, și apropiindu-se de psihanaliza care își trăia strălucirea la începutul secolului trecut.

O lovitură de maestru pe care o dă romancierul se concretizează în pagini deosebit de reușite despre apusul unei lumi, al unei ordini sociale, al unui spirit și, totodată, despre cultură și sensul ei. Explicată cu ironie amară la moartea unei lumi și anunțarea alteia, ceea ce numim „cultură” îi prilejuiește nostalgicului Márai reflecții subtile, unele parcă premonitorii („Va veni o vreme în ce toți cei frumoși vor fi bănuiți. Și cei talentați. Și cei cu caracter, a spus el răgușit. Dumneata chiar nu pricepi? Frumusețea va deveni o insultă. Talentul va fi o sfidare. Și cei cu caracter vor fi uciși…! Pentru că acum vin din toate părțile, se revarsă de pretutindeni, legiuni întregi. Cei urâți. Cei lipsiți de talent.  Cei cu caracter abject. Și toarnă vitriol peste frumos. Toarnă smoală peste ele și defăimează talentul. Le place să-i dea la o parte pe cei cu caracter. Au ajuns deja… Și sosesc tot mai mulți! Fii atentă…!”).

Forța cărților mari, se știe, taie din puterea cuvintelor comentatorului dornic să îndemne la lectură. Forța  romanului „Portretele unei căsnicii” poate atrage o mulțime de cititori. Fie că le va aduce în gând ecouri kafkiene – în treacăt fie spus, se pare că Márai, venit pe lume în anul 1990, s-ar fi numărat printre primii comentatori ai genialului scriitor născut la Praga –, fie că îi va trimite, să zicem, la zona prozei sud-americane, cartea contrariază, surprinde, provoacă. Are curaj, are stil, are ironie, farmec și mai ales forță. Merită cu asupra de măsură citită încet, în liniște, cum ar trebui să facem din ce în ce mai des.

16
/07
/24

Ce mai citim? O colecție de fabule din înțelepciunea japoneză, șase proze scrise de Osamu Dazai din perspectivă feminină, un roman grafic coreean care redă povestea unei femei de consolare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o poveste luminoasă și tulburătoare a unei femei părăsite, un volum de memorii despre familie, mâncare, suferință, iubire și identitatea coreeană - acestea sunt noutățile editoriale ale editurii Alice Books pentru această vară toridă.

02
/04
/24

Institutul Cultural Român participă în premieră, prin ICR Bruxelles și Centrul Național al Cărții, cu un stand propriu la „Foire du livre de Bruxelles / Târgul Internațional de Carte de la Bruxelles”, care se va desfășura în perioada 4-7 aprilie 2024, la Centrul de expoziții Tour et Taxis din capitala Belgiei.

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.