Elogiu unei distinse actrițe
https://www.ziarulmetropolis.ro/elogiu-unei-distinse-actri%c8%9be/

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineştilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actriţe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii şi o bogată colecţie de fotografii.

Un articol de Ionuţ Mareş|16 ianuarie 2020

Volumul, realizat în condiții grafice excelente, pare în primul rând o datorie morală, o recuperare necesară.

Așa cum aflăm din prefață, ideea unei cărți fusese discutată, tatonată, de Magda Mihăilescu și Irina Petrescu, prietene de decenii, încă de când actrița, plecată dintre noi în 2013, era în viață. Însă ezitările amândurora și acel mult prea des întâlnit „mai târziu” au dus la amânarea repetată a proiectului.

„Într-un alt târziu, la cinci ani de la plecarea ei, – scrie criticul de film – m-am încumetat să reiau acel „ceva care să se poată numi o carte”. Cu strângere de inimă, cu sfială, neștiind dacă de acolo, din cerul ei mai mic, mă mustră că am hotărât de una singură să duc până la capăt o intenție șovăitoare, sau îmi spune „fie”, din delicatețe”.

Magda Mihăilescu își recunoaște o anume neputință, un blocaj în a găsi, pentru un portret just, clasic, „cuvintele definitive”, fără de care „nu s-ar putea scrie adecvat despre Irina”.

Prin urmare, apelează la cuvintele actriței și la evocările unor persoane care i-au fost apropiate și trece astfel din prim-planul autorului care vrea să iasă în evidență în planul secund, discret, al prietenei (dublată de critic) care simte nevoia, poate chiar obligația, de a încerca să încetinească, fie și puțin, trecerea în uitare a Irinei Petrescu și, implicit, a unei generații dispărute aproape în totalitate.

Primul capitol este un lung interviu pe care Magda Mihăilescu i l-a luat Irinei Petrescu în 2001, când actrița împlinise 60 de ani. O discuție deschisă, (aparent) sinceră, de pe poziții egale, în care intervievata își evocă viața și cariera, cu accent pe cinema, și în care intervievatoarea știe să combine întrebările concrete, punctuale, cu întrebările esențiale și, pe alocuri, să contrazică sau să insiste cu fineţe atunci când vrea să obțină mai mult.

Cartea are o structură de „montaj” în care sunt amestecate mai multe etape din parcursul actriței, astfel că interviul este continuat cu un capitol în care Irina Petrescu discută, pe scurt, fiecare film al carierei sale, într-un articol apărut iniţial pe la mijlocul anilor `90 în revista ProCinema, la iniţiativa criticului Cristina Corciovescu.

Volumul coboară apoi şi mai mult în timp, în epoca de maximă glorie a actriţei, cu o serie de scrisori trimise din diferite ieşiri în străinătate, în special de la festivaluri de film, şi confesiuni despre meserie şi regizori (în primul rând Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie), apărute la sfârşitul anilor `60 şi începutul anilor `70 în revista Cinema.

Iar cartea se încheie cu câteva mărturii ale unor oameni de film şi de teatru, fie apărute încă din timpul vieţii protagonistei, fie adunate în ultimii ani special pentru volum – de la Liviu Ciulei, Mihai Măniuţiu, Virgil Ogoşanu sau Dan Nuţu şi până la Doina Pappp şi Marina Spalas, care vorbesc despre cariera de pe scenă şi, respectiv, din teatrul radiofonic a Irinei Petrescu, completând astfel portretul cu evocarea altor două direcţii definitorii ale traseului profesional al actriţei.

La asta se adaugă binevenitele liste cu rolurile din cinema, din filmele de televiziune şi din teatru, dar şi cu premiile obţinute.

Iar textele din volum sunt completate, la fiecare pas biografic, de fotografii dintr-o bogată colecţie – instantanee din arhiva personală (din copilărie şi din diferite alte etape ale vieţii) sau din apariţii publice, cadre din filme şi câteva momente din teatru.

Întregul colaj conturează portretul unei personalităţi distinse, discrete, care s-a ţinut departe de celebritatea adusă de mondenitate, ce pare chiar să îi fi displăcut profund.

Însă din această evocare se simte totuşi lipsa unei analize reci, nesentimentale, a stilului de joc, care ar fi revelat mai bine unicitatea şi importanţa actriţei, precum şi a unei minime descrieri a contextului istoric (perioada comunistă şi cea imediat post-comunistă) în care actriţa şi-a desfăşurat activitatea.

 

„Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu” va fi lansată joi, 23 ianuarie, de la ora 18.00, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti (Aleea Alexandru, nr. 38).

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

Page 2 of 10212345...102030...Last »