Elvis Presley, în 12 fotografii rare
https://www.ziarulmetropolis.ro/elvis-presley-in-12-fotografii-rare/

Austriaca Bertha von Suttner s-a născut pe 9 iunie 1843, la Praga, și a murit pe 21 iunie 1914, la Viena. Cunoscută atât ca o importantă pacifistă, cât și ca prozatoare, aceasta devenea în 1905 prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

Începând din 24 august, Fundația Calea Victoriei propune un nou curs: „Trei împărătese celebre – Ecaterina cea Mare, regina Victoria şi împărăteasa Elisabeta (Sissi)”. Acesta va fi susținut de Simona Preda.

Când s-a născut, pe 29 august 1891, la Sankt Petersburg, în afară de legătura de rudenie cu Anton Cehov, fratele tatălui său, prea puține lucruri păreau să-i prevestească uriașul și, în același timp, ciudat de nedreptul destin pe care avea să-l trăiască.

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

În noaptea de 29 iulie 1890, într-o zi de marți, la ora unu noaptea, Vincent Van Gogh se stingea din viață după ce, în urmă cu două zile, se împușcase în piept.

Erich Maria Remarque și Marlene Dietrich s-au cunoscut la Veneția, în 1937, și, deși relația lor s-a încheiat în 1940, au continuat să corespondeze până la sfârșitul vieții scriitorului, în 1970.

La aproape doi ani după ce România intrase, şi ea, în absurdul celui de-al Doilea Război Mondial, în seara de sâmbătă, 26 septembrie 1942, Mihail Sebastian povestea în jurnalul care avea să iasă la lumină, tot din cauza istoriei absurde, mulţi ani mai târziu...

Adevărurile stau dincolo de definiții, de suprafețe, de prezențe. Iar prezențele funcționează diferit: arată sau ascund. La fel e și în cazul actorilor și al actrițelor.

Scurtă incursiune în biografia cehoviană.

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

Un portret al excepționalei gânditoare de secol XX, Hannah Arendt, schițat de autoarea americană Hannah Jewell în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” (Editura Nemira, 2021, colecția „Orion”).

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

Liceul Gheorghe Lazăr, Târgul Moșilor de la Obor, Calea Victoriei și strada Lipscani. Câteva embleme ale idealizatului București de altădată, dispărut sub cenușiul comunist, păstrat în cărți ce continuă să atragă cititori.

Trei scurte portrete ale unor autoare unanim cunoscute, schițate cu umor, așa cum apar în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” de Hannah Jewell (Editura Nemira, colecția „Orion”, 2021), o carte de luat în vacanță.

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

Pe 17 iunie, de la ora 18:00, Muzeul Hărților propune publicului o nouă conferință online: „Moda, eterna poveste. Bucureștiul secolului XIX”, susținută de dr. Maria-Camelia Ene.

S-au împlinit pe 8 iunie, 14 ani de când Adrian Pintea nu mai e printre noi. Însă aura lui trăiește mai departe.

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.