Enciclopedia României, ”un îndreptar și un inventar”
https://www.ziarulmetropolis.ro/enciclopedia-romaniei-un-indreptar-si-un-inventar/

Astfel caracteriza Dimitrie Gusti (1880-1955) în 1938 lucrarea, neterminată, care a adus ţara noastră în rândul statelor europene ce şi-au asumat asemenea operă.

Un articol de Georgeta Filitti|11 octombrie 2018

CĂRȚI DE NEOCOLIT În 1896, C. Diaconovici, prin ASTRA (Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român), scoate Enciclopedia română, în dorința de  a oferi ”o oglindă cât mai fidelă a stărilor poporului nostru în toate țările locuite de români”. Că asemenea bilanț cultural era așteptat cu nerăbdare, o dovedește epuizarea rapidă a tirajului.

Marea Unire din 1918 a schimbat din temelii structura statului român. Altele erau acum cerințele, altele erau pretențiile. Nou creatul Institut Social Român își asumă elaborarea unui instrument cu profund caracter național. Ideea universalistă care îi animase pe raționaliștii Diderot și D’Alembert, când au întocmit Marea enciclopedie franceză a fost părăsită. Venise momentul de prezentare, ca într-o extinsă carte de vizită, a realizărilor noastre, în primul rând pe baza cercetărilor monografice. O enciclopedie națională, nu universală, preconiza echipa dirijată de marele sociolog Dimitrie Gusti, înmănunchind, precumpănitor, înfăptuirile postbelice ale țării întregite.

Schema ei avea trei capitole, în șase volume: A. Organizarea politico administrativă, în vol. I, Statul și vol. II, Județe și orașe. B. Economia, în vol. III, Economia națională și vol. IV, Întreprinderi și instituții economice. C. Cultura, în vol. V, Cultura națională și vol.  VI, Instituții și personalități culturale. Lucrul efectiv a început în 1931 și s-a bucurat de patronajul Reginei Maria țș apoi al Regelui Carol al II-lea. Numeroșii specialiști din cele mai variate domenii s-au întrunit în Asociația științifică pentru enciclopedia României. Lucrarea urma să aibă 7000 de pagini, 800 de planșe color, 800 de hărți și 6000 de fotografii. A fost o inițiativă particulară,  susținută de: Uniunea industriilor metalurgice și miniere, Societatea Petroșani, Societatea Mica, Imprimeria națională, Fabrica de chibrituri.

S-a tipărit prin subscripție, în fruntea sponsorilor aflându-se Banca Națională. Vol. I (1052 p.) și vol. II (755 p.) au apărut în 1938. Volumul al III-lea (1180 p.) a ieșit în 1939 iar ultimul, al IV-lea (1081 p.), în 1943. Acesta a apărut sub patronajul mareșalului Ion Antonescu.

În Cuvântul înainte, conducătorul statului definea enciclopedia drept ”operă fundamentală de creație culturală românească”, odată în plus valoroasă căci era rodul unei ”munci științifice organizate”, nu al ”creației individuale”.

Continuarea editării a fost întreruptă brutal de război. Climatul politic instaurat după 1944 n-a îngăduit de fel încheierea ei. Mai mult, un număr dureros de  mare dintre colaboratori au fost declarați criminali de război, bandiți, dușmani ai poporului și dacă n-au pierit în închisorile comuniste, au fost scoși samavolnic din viața științifică. Deținerea celor patru volume ale enciclopediei, cu portretele celor doi regi și ale mareșalului însemna, în anii ’50, o infracțiune ce se pedepsea cu închisoarea.

În vreme ce alte țări europene au continuat tradiția instaurată mai ales în secolul al XIX-lea, noi am abandonat și acest început firav, înlocuindu-l, de pildă, cu Dicționarul enciclopedic, unde zeci de autori ai Enciclopediei Gusti, cum e îndeobște cunoscută, nici măcar nu figurează.

Vorba atât de cunoscută că românul se prinde repede dar tot atât de repede se lasă, parcă nicăieri nu-și găsește îndreptățirea ca în aceste instrumente de lucru, folositoare nu doar nouă ci și celor care vor să ne cunoască. Clasificări de tot felul, în care intră toată populația lumii, ne cuprind și pe noi, acum, la centenar, într-un nemeritat con de umbră, dar pe care trebuie să ni-l asumăm integral: suntem singura țară europeană fără o enciclopedie și fără un dicționar biografic național.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?