Evocare Henriette Yvonne Stahl, la Muzeul Național al Literaturii Române
https://www.ziarulmetropolis.ro/evocare-henriette-yvonne-stahl-la-muzeul-national-al-literaturii-romane/

Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaş, Bianca Burţa-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi şi Irina Stahl.

Un articol de Liliana Matei|1 martie 2020

Prozatoarea şi traducătoarea Henriette Yvonne Stahl s-a născut la 9 ianuarie 1900, la Saint-Avold, în Lorena, Franţa. Fiica Alexandrinei Blanche Boeuve, profesoară, şi a lui Henric (Henri) Stahl, profesor şi literat, este sora sociologilor Henri H. Stahl şi Şerban Voinea, cu cel din urmă doar prin mamă, conform „Dicţionarului general al literaturii române”.

A sosit în ţară în 1901, urmând cursul primar şi liceul în particular. În 1925 a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. În 1921, a debutat cu poeme în proză la „Flacăra”. În 1924 a participat la un concurs de proză al ziarului „Dimineaţa”, unde a prezentat romanul „Voica” – cronica unei familii ţărăneşti dintr-un sat situat la confluenţa Neajlovului cu Argeşul. Romanul, recomandat de G. Ibrăileanu, a apărut în „Viaţa Românească”, fiind apreciat şi de N. Iorga. La propunerea lui Ibrăileanu, lucrarea, editată în volum în acelaşi an, i-a adus tinerei scriitoare Premiul Societăţii Scriitorilor Români. Cu a doua carte, de această dată o culegere de nuvele, „Mătuşa Matilda” (1931), autoarea trece din lumea satului în spaţiul citadin, interesul său deplasându-se de la social la psihologic. Au urmat romanele „Steaua robilor” (1934), „Între zi şi noapte” (1941), „Marea bucurie” (1947), „Fratele meu, omul” (1965). Către sfârşitul carierei scriitoriceşti, s-a întors la nuvelistică, în 1969 apărând culegerea de nuvele „Nu mă călca pe umbră”. În 1970 a apărut volumul de versuri „Orizont, linie severă (1940-1967)”. A mai semnat romanele „Pontiful” (1972), „Lena, fata lui Mărgărit” (1977), „Drumul de foc” (1981).

Ieronim Şerbu scria despre autoare în „Vitrina cu amintiri”, Ed. Cartea Românească, 1973: „Pe Henriette Yvonne Stahl a adus-o Isaiia Răcăciuni la cenaclul lui Lovinescu. De cum a intrat în salon, apariţia ei ne-a amuţit pe toţi, de emoţie şi admiraţie. Era o apariţie strălucitoare, cu gâtul alb şi înalt de lebădă, cu nările înţepate, cum spunea Mateiu Caragiale. Decolteul rochiei, de culoarea vişinei putrede, braţele goale dezvăluiau o carnaţie delicată, cu frăgezimi de crin imaculat. Spre uimirea şi încântarea ascultătorilor, această superbă apariţie feminină se dovedea şi o scriitoare de mari intensităţi psihologice şi de rafinaţii intelectuale”.

Foarte bună cunoscătoare a limbii franceze, şi-a tradus singură o parte dintre cărţi, publicându-le în Franţa. A scris direct în franceză romanul „Le Témoin de l’Eternité” (1975). A tradus mult din literatura universală. În 1931, Henriette Yvonne Stahl s-a căsătorit cu scriitorul Ion Vinea (n. 17 aprilie 1895 – m. 6 iulie 1964), alături de care va rămâne 14 ani, pentru ca, în 1952, să devină soţia unui alt scriitor, mult mai tânărul Petru Dumitriu (n. 8 mai 1924 – m. 6 aprilie 2002), de care va divorţa în 1957. În 1981, scriitoarei i-a fost decernat Premiul Special al Uniunii Scriitorilor.

Henriette Yvone Stahl a trăit 84 de ani.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

17
/11
/23

Editura Litera invită cititorii să se bucure de noi apariții editoriale, reduceri și întâlniri cu autorii favoriți, între 22 și 26 noiembrie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2023, desfășurat la Pavilionul Central Romexpo.

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

20
/10
/23

Într-o permanentă alunecare între prezent și trecut, romanul Vorbește-mi despre tata, devenit bestseller imediat după publicarea în Coreea, este nu numai o melancolică scrisoare de dragoste adresată de către o fiică părintelui ei, ci și o dramă psihologică în care, pe fundalul multistratificat al istoriei coreene recente, amintirile pot vindeca răni adânci și restabili relații de familie fragilizate.

18
/10
/23

De la volumul biografic „Martin Scorsese: O călătorie“ de Mary Pat Kelly la cartea de interviuri „Călătorie într-o fotografie” de Dia Radu, cărțile pe care vi le propunem de această dată vă invită să descoperiți fascinante istorii personale.

17
/10
/23

Un târg de carte de teatru – adevărat maraton al lansărilor și prezentărilor unor noi produse editoriale din domeniul artei scenice, cu întâlniri, discuții, întrebări, răspunsuri – constituie o componentă importantă a Festivalului Național de Teatru ajuns la a XXXIII-a ediție.

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.