Expoziție de artă contemporană dedicată celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-de-arta-contemporana-dedicata-celor-30-de-ani-de-independenta-ai-republicii-moldova/

„The Summer of Independence” este expoziţia de artă contemporană pe care Arbor.art.room o prezintă publicului bucureştean ca pe un manifest artistic la cei 30 de ani trecuţi de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova pe 27 august 1991!

Un articol de Petre Ivan|26 august 2021

Expoziția cuprinde opere de artă aparținând unor genuri diverse: pictură, sculptură, instalații, fotografie și video, semnate de 11 artiști basarabeni stabiliți la Chișinău și București. Fiecare lucrare conține un mesaj specific legat de ultimii 30 de ani sau documentează un eveniment social sau politic, căruia i s-a dat o formă plastică. În expoziție au fost invitați creatori din diferite generații, de la nume foarte cunoscute, până la artiști în formare sau chiar studenți de la arte.

Expoziția vorbește despre schimbările apărute în societate pe parcursul deceniilor de independență, despre valori și speranțe, despre sărăcie, migrație și lipsa unei perspective mai bune de trai. Sunt incluse lucrări care conțin și o notă ironică pe marginea politicului și a geopoliticului din ultimii 30 de ani, perioadă de timp în care statul Republica Moldova s-a aflat suspendat în „zona gri”, blocat între Est și Vest. „Generația rezistenței” și copii acestora, printre care și artiștii prezenți în expoziție, au reușit abia în anul 2021 să aducă la guvernare o majoritate anti-corupție și pro-europeană, denunțând astfel compromisurile și manipulările la care au recurs regimurile de după 1991. Discursurile urii și dezbinării, de felul „jandarmului român”, instrumentat de partida pro-rusească, revanșardă, sau cel al „tancurilor rusești la porțile Chișinăului”, vehiculat de oligarhia locală pentru a-și legitima continua jefuire a statului și cetățenilor, nu mai prind la cetățeni. Repunerea Moldovei pe făgașul dezvoltării, integrării europene și al echității sociale se regăsește astfel și în oglinda artei contemporane.

Artiștii participanți la expoziție:

Ghenadie Popescu (n. 1977)
Daniel Cauia (n. 1993)
Vasiluța Vasilache (n. 1978)
Vasile Rață (n. 1966)
Maria Untilov (n. 1997)
Tatiana Fiodorova (n. 1976)
Mikhail Kalarashan (n. 1993)
Ciprian Antoci (n. 1995)
Andreea Dorin (n. 2002)
Valeria Barbas (n. 1984)
Mihail Botnari (n. 1995)

„Îmi doresc ca oamenii din Republica Moldova să trăiască decent, iar pentru asta noi, tinerii, vom decupa din istorie ceea ce ne-a lăsat ,,generația de aur”, ca experiență și conștiință, și vom adăuga acest tezaur în plămada generațiilor care vin după noi.” Andreea Dorin (18 ani) autoarea lucrării „30 de trepte”, 2021

„Paginile instalației „Origini” de tip „butterfly” simbolizează rânduirea și sistematizarea obiectivelor și priorităților. Canalele roșii reprezintă omul și societatea, legătura dintre individ și comunitate și viceversa. Paginile gri sunt despre omul prezent, o masă de particule complexe și analogic diferite, cu scopuri și tendințe, pentru care acest om al zilei de azi depune efort și investește timp.” Maria Untilov (23 ani) autoarea lucrării „Origine”, 2021

„Sursa de inspirație a lucrării „Toy” vine din observațiile pe care le-am făcut asupra comportamentului oamenilor aflați la cumpărături, în perioada când s-au deschis primele hypermarket-uri la Chișinău. Deși se părea că nu ai nevoie de atâtea produse, căruțurile de cumpărături erau umplute până la refuz, iar copiii atingeau hipnotizați tot ce zăreau pe rafturi, și ar fi vrut chiar mai mult dacă nu ar fi avut mâinile ocupate.” Daniel Cauia (28 ani) autorul lucrării „Toy”, 2020

„Căutându-mi propria identitate, care să mă ajute să-mi construiesc viitorul, m-am gândit la femeile Moldovei din generația înaintată, la pensionare. Am realizat o serie de lucrări cu aceste femei care vând tot felul de bunuri pe străzile Chișinăului, în locuri neautorizate. Portretele și poveștile acestor femei vorbesc despre greutățile zilei de astăzi, despre suferințele bătrânelor noastre, lipsite de o sursă decentă de venit. Desenele au fost făcute pe hârtie igienică.” Tatiana Fiodorova (45 de ani)  autoarea seriei de lucrări „Femeia în spațiul post-sovietic”, 2016-2017

„Jurnalul unei gropi” cercetează tranziția ca proces a unei perioade social-economice distincte (aparent un „drum” intranzitiv pentru societatea post-sovietică moldovenească), tratat drept tranziție corporală și perceput de mine, ca artistă, ca un Jurnal de Corp. Valeria Barbas (37 ani) autoarea instalației video „Jurnalul unei gropi”, 2011

Expoziția „The Summer of Independence” se desfășoară în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, în interior masca de protecție este obligatorie. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.

Pagina de facebook Arbor.art.room: https://www.facebook.com/ARBOR4Culture

Arbor.art.room
Str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1

Deschidere: 27.08.2021, orele 17.00-22.00
Perioadă de vizitare:
28.08.2021 – 19.09.2021
Programul expoziției va fi anunțat pe pagina de Facebook și pe www.theopen-art.com

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.