Expoziţie temporară la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi: „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi-donatii-recente-fascinatia-lumii-antice/

Din 18 decembrie 2020, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită să vizitaţi expoziţia „Donaţii Recente. Fascinaţia Lumii Antice”.

Un articol de Liliana Matei|21 decembrie 2020

Expoziţia aduce în atenția publicului o serie de obiecte de patrimoniu care s-au alăturat colecției muzeului în ultimii ani. Lucrările expuse au fost donate muzeului de Marcel Aciocoiței, Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion și Ioana Zamfir, devenind în acest fel accesibile unui public amplu, nu doar cercetătorilor și specialiștilor.

Expoziţia este deschisă în perioada 18 decembrie 2020 – 14 februarie 2021, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei (tarif întreg)

Încă de la finalul Evului Mediu, lumea occidentală dă o nouă formă pasiunii pentru antichitate. Termenul de anticar, ce provine din latinescul „antiquarius – adică referitor la antichitate, desemna o persoană care colecționa și studia obiecte vechi (antiquus). Această curiozitate pentru trecut ia un puternic avânt în Renaștere, când totodată opera lui Ptolemeu începe să fie studiată intens la Florența. Multiplele și profundele transformări pe care le generează în societatea occidentală raportarea la Antichitate și la cultura antică sunt bine cunoscute tuturor.

Așa cum se întâmplă constant de sute de ani, Antichitatea va genera, fără îndoială și de acum înainte, un interes puternic în rândul publicului de pretutindeni. Imperiul Roman, Palestina, Grecia Antică, iată trei destinații care evocă în mintea și în sufletul a milioane de oameni o varietate de imagini, de personaje și de povești despre lupte, sacrificii, dar și despre idealuri și monumente care au supraviețuit timpului.

Expoziţia „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice” își propune să aducă în fața publicului câteva destinații celebre ale Antichității, așa cum erau ele văzute prin ochii învățaților europeni, de la începuturile Modernității până în secolul al XIX-lea. O selecție de cărți, hărți și gravuri vă invită să explorați câteva dintre reperele lumii antice, precum Ierusalimul, Podul lui Traian sau Areopagul.

Pentru organizarea expoziției au colaborat: Ioana Zamfir (muzeograf), Elena Păunoiu-Călugăru (conservator) și Despina Hașegan (muzeograf).

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.