Expoziţie temporară la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi: „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi-donatii-recente-fascinatia-lumii-antice/

Din 18 decembrie 2020, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită să vizitaţi expoziţia „Donaţii Recente. Fascinaţia Lumii Antice”.

Un articol de Liliana Matei|21 decembrie 2020

Expoziţia aduce în atenția publicului o serie de obiecte de patrimoniu care s-au alăturat colecției muzeului în ultimii ani. Lucrările expuse au fost donate muzeului de Marcel Aciocoiței, Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion și Ioana Zamfir, devenind în acest fel accesibile unui public amplu, nu doar cercetătorilor și specialiștilor.

Expoziţia este deschisă în perioada 18 decembrie 2020 – 14 februarie 2021, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei (tarif întreg)

Încă de la finalul Evului Mediu, lumea occidentală dă o nouă formă pasiunii pentru antichitate. Termenul de anticar, ce provine din latinescul „antiquarius – adică referitor la antichitate, desemna o persoană care colecționa și studia obiecte vechi (antiquus). Această curiozitate pentru trecut ia un puternic avânt în Renaștere, când totodată opera lui Ptolemeu începe să fie studiată intens la Florența. Multiplele și profundele transformări pe care le generează în societatea occidentală raportarea la Antichitate și la cultura antică sunt bine cunoscute tuturor.

Așa cum se întâmplă constant de sute de ani, Antichitatea va genera, fără îndoială și de acum înainte, un interes puternic în rândul publicului de pretutindeni. Imperiul Roman, Palestina, Grecia Antică, iată trei destinații care evocă în mintea și în sufletul a milioane de oameni o varietate de imagini, de personaje și de povești despre lupte, sacrificii, dar și despre idealuri și monumente care au supraviețuit timpului.

Expoziţia „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice” își propune să aducă în fața publicului câteva destinații celebre ale Antichității, așa cum erau ele văzute prin ochii învățaților europeni, de la începuturile Modernității până în secolul al XIX-lea. O selecție de cărți, hărți și gravuri vă invită să explorați câteva dintre reperele lumii antice, precum Ierusalimul, Podul lui Traian sau Areopagul.

Pentru organizarea expoziției au colaborat: Ioana Zamfir (muzeograf), Elena Păunoiu-Călugăru (conservator) și Despina Hașegan (muzeograf).

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

12
/03
/23

Luna martie a fost scrisă în destinul ei. S-a născut pe 8 martie 1936 și a murit pe 18 martie 1994. Nici șaizeci de ani n-a petrecut pe acest pământ, dar în acest timp a devenit una dintre cele mai mari actrițe ale teatrului românesc. Gina Patrichi.

09
/03
/23

Mai mult de un deceniu, scriitorul american David Fideler, originar din Michigan și stabilit la Sarajevo, și-a însoțit cafeaua de dimineață cu lectura câte unei epistole de-a lui Seneca (cca. 4 î.Hr. - 65 d.Hr.), „cel mai convingător și mai elegant dintre scriitorii stoici”, „conștiința Imperiului Roman”. Astfel a apărut volumul „Mic dejun cu Seneca” (Editura Trei).

17
/02
/23

E noapte, străzile sunt pustii și la Haga sigur e frig în miezul iernii. Dar tocmai se intră într-un nou deceniu cu mare entuziasm. Anul abia a început și oamenii își fac planuri. În hotelul Des Indes din orașul olandez însă, o ființă extraordinară își face ieșirea din scenă.

16
/12
/22

„M-am născut în anul 1707, la Veneţia, într-o casă mare şi frumoasă, aşezată între podul Namboli şi podul Donna-Onesta, în colţul străzii Ca cent’anni din parohia San Toma.” Era una din ultimele zile ale iernii anului 1707, era 25 februarie, era magica Veneția.

23
/11
/22

20 de însemnări din jurnalele ținute de Charles Bukowski în ultimii ani de viață, pe când era deja septuagenar și o legendă a undergroundului literar american, așa cum apar în volumul „Căpitanul e dus cu pluta și marinarii au fugit cu vasul” (Editura Polirom, 2022, traducere de Cristian Neagoe).

10
/10
/22

Romeo Pop a fost actor al Teatrului Bulandra timp de 27 de ani. Născut la Aiud în 1952, a absolvit UNATC în 1975 la clasa marelui Octavian Cotescu. În 2007, la inițiativa sa și a lui George Ivașcu, se deschidea Teatrul Metropolis din București.

08
/10
/22

Ion Țuculescu este pictorul care a învățat singur să picteze studiind tablouri, obiecte create de meșteri populari, răniți de război, țărănci care muncesc la câmp și atâtea alte ființe și lucruri demne de a fi descoperite.