Filmar. O altă faţă a lui Cristian Tudor Popescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmar-o-alta-fata-a-lui-cristian-tudor-popescu/

CRONICA DE CARTE Proaspăt apărută la editura Polirom, „Filmar”, noua carte a lui Cristian Tudor Popescu, alias CTP, este o colecţie de texte, în majoritate despre cinema, ce reconfirmă un critic de film tăios în verdicte şi un scriitor cu un stil care atrage şi convinge.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 Noiembrie 2013

CRONICA DE CARTE. Proaspăt apărută la editura Polirom, „Filmar”, noua carte a lui Cristian Tudor Popescu, alias CTP, este o colecţie de texte, în majoritate despre cinema, ce reconfirmă un critic de film tăios în verdicte şi un scriitor cu un stil care atrage şi convinge.

Cât de des l-aţi văzut pe Cristian Tudor Popescu râzând sau măcar zâmbind? De câte ori l-aţi auzit făcând un laudatio? Aşa e, aproape niciodată. Dar există ceva, dincolo de tenis, care-l face pe CTP să-şi abandoneze masca de gazetar scârbit de politicieni şi de societate, mască ce, în ultimii peste 20 de ani, aproape i s-a lipit de chip. Iar acel ceva cu puteri miraculoase este filmul.

Cristian Tudor Popescu din Filmar, noua sa carte cu articole apărută la Polirom în colecţia „Ego.Publicistică”, devine simpatic chiar şi atunci când, ca cititor cinefil, nu eşti de acord cu el. Şi nu sunt puţine ocaziile când poţi găsi judecăţi care intrigă, în acest volum cu zeci de articole despre cinema, dar şi despre adevărate secvenţe de existenţă decupate ca într-un scenariu.

Numai că, în mod misterios, reuşeşte să convingă, cel puţin la momentul lecturii. Şi asta se datorează, cred, stilului inconfundabil, amestec de limbaj gazetăresc de opinie şi literatură condensată – plastic, direct şi tăios ca lama unui cuţit. Dar şi unei capacităţi unice de a distinge esenţele şi de a le scoate la suprafaţă, acolo unde cei mai mulţi comentatori de cinema se afundă în detalii, divagări inutile şi cuvinte sterpe.

Deşi aparent extrem de diverse – de la cronici despre filme străine şi româneşti şi comentarii despre evenimente cinematografice recente (gale, premii), la portrete şi felii de viaţă transpuse în proză – textele comunică fertil şi alcătuiesc un volum unitar, uşor de citit şi pe alocuri memorabil.

filmar

Coperta volumului „Filmar“, Editura Polirom

Este greu de uitat, de pildă, textul „Să frângi zborul floricelei către epiglota Ginelei”, în care observaţiile despre vizionarea, la mall, a filmului „Melancholia” al lui Lars von Trier sunt concurate de sarcasmul din descrierea făcută „Ginelei, Petronelei şi Manuelei”, vecinele sale de rând consumatoare de „păpuşoi prăjit”.

Deşi comentariile despre filme sunt departe de academism şi se menţin într-un subiectivism pe care numai marile semnături şi-l pot permite fără a cădea în ridicol, CTP îmbină privirea de cinefil exersat cu observaţiile de critic lucid şi cu stil, capabil deopotrivă de a arunca în derizoriu unele filme, dar şi de a încadra altele pe orbita valorii absolute.

Citiţi şi: Tudor Caranfil – rateurile unui critic de cursă lungă

Multe din texte, aşa cum sunt, de exemplu, cele despre „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism” („Dry Cinema”), „Marţi, după Crăciun” („Bucătăria spaţială”), „A fost sau n-a fost?” („A fost sau n-a fost? Este!”) sau „Rocker” („Drock”), pot primi titlul de cele mai bune cronici la filmele româneşti menţionate.

Iar cea mai pregnantă declaraţie de dragoste pe care CTP o face filmului şi care ar fi putut sta ca motto al cărţii este următorul fragment, inclus la sfârşitul eseului „Parfum de om”: „Cea mai teribilă insultă care mi-a fost aruncată vreodată îi aparţine cineastului Cristi Puiu şi sună aşa: C.T. Popescu nu iubeşte cinematograful. Aş fi rămas cu totul indiferent dacă ar fi spus că nu iubesc viaţa”.

INFO

Editura Polirom

Filmar, de Cristian Tudor Popescu

Rating: ●●●●○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,

este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran



05
/12
/18

În această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) se lansează romanul Scara lui Iakov de Ludmila Uliţkaia, tradus în limba română de Gabriela Russo, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, un roman-parabolă, „o saga de familie traversând patru generații și un secol de cultură rusă, căreia îi dă glas o femeie uluitoare“ (Il Giornale).

30
/11
/18

La 100 de ani de la 1 Decembrie 1918, vă propunem să ne amintim de regina cu rol neîndoielnic în realizarea României Mari: Maria a României, așa cum a surprins-o celebrul scriitor, diplomat și călător al perioadei interbelice – francezul Paul Morand, în volumul „București” (editura Humanitas).

27
/11
/18

Marți, 4 decembrie, de la ora 16.00, la Clubul Teatrelli din București va avea loc lansarea celui de-al zecelea volum semnat de Octavian Saiu: „Clipa ca imagine. Teatru și fotografie”, publicat la Editura Nemira.

23
/11
/18

"Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare.(...)" - Ana Blandiana. Cunoscuta scriitoare va susţine conferinţa cu tema "Centenarul, un exerciţiu de exorcizare", duminică, 2 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB.

22
/11
/18

Regina Elena este una dintre reginele a căror viață o cunoaștem mai puțin, o regină mamă între suferință și bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar și frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire și speranță, de frică și îndoială, dar și bunătate și împăcare sufletească. Regina - mamă Elena, Mariajul și Despărțirea de Carol al II-lea din colecția Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumusețe uluitoare.

20
/11
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Pierre Larousse (1817-1875) e unul dintre rarii noștri semeni al căror nume e scris uneori cu literă mică. Într-o bibliotecă poți auzi solicitarea: ”Dă-mi, te rog, un larousse!” Și asta pentru că  instrumentul de lucru care poartă acest nume cuprinde un bagaj de cunoștințe impresionant, în măsură să informeze pe cititor în cele mai variate domenii.

19
/11
/18

În această seară, de la ora 17.00, va avea loc, online si offline, conferința  „Centenarul femeilor în arta româneasca” la care sunt invitați să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile si Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicația cu titlul omonim, al doilea volum, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei”. În spațiul conferinței va fi prezentă o micro-expoziție cu elemente de cultură vizuală dedicate artistelor care au trăit și lucrat în România din 1918 în prezent.

Page 1 of 8612345...102030...Last »