Furtul tablourilor din Rotterdam devine subiect de film pentru Tudor Giurgiu şi Cristian Movilă
https://www.ziarulmetropolis.ro/furtul-tablourilor-din-rotterdam-devine-subiect-de-film-pentru-tudor-giurgiu-si-cristian-movila/

Furtul celor şapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, opera unui grup infracţional alcătuit din şase români, devine subiect de film.

Un articol de Andrada Văsii|1 august 2013

Furtul celor şapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, opera unui grup infracţional alcătuit din şase români, devine subiect de film, fiind în prezent dezvoltat de regizorul Tudor Giurgiu şi de fotograful Cristian Movilă.

Proiectul de lungmetraj redă pas cu pas afacerea palpitantă care a dus la posibila dispariţie prin ardere a unor opere de artă a căror valoare depăşeşte, conform experţilor, 18 milioane de euro, devenind astfel unul dintre cele mai mediatizate furturi de lucrări de artă pe plan mondial.

Subiectul a ajuns deja în paginile principalelor ziare şi la jurnalele televiziunilor străine, cum ar fi: New York Times, The Guardian, Huffington Post, BBC, CNN, Le Figaro, Le Point, Der Spiegel. Ediţia tipărită de sâmbătă a cotidianului The New York Times are pe copertă articolul lui Andrew Higgins „A Trail of Masterpieces and a Web of Lies, Leading to Anguish”, ilustrat cu fotografiile lui Cristian Movilă.

Articolul descrie derularea evenimentelor principale din „jaful secolului”, într-o manieră alertă, cinematografică, prezentând principalii eroi implicaţi în acest caz, precum şi satul Carcaliu (jud. Brăila), care a devenit scena principală a acţiunii, din momentul în care Olga Dogaru, mama unuia dintre suspecţi, a declarat că a ars tablourile într-o sobă.

Echipa condusă de Cristian Movilă şi Tudor Giurgiu este în plină documentare, i-a intervievat deja pe cei implicaţi în jaf şi lucrează în paralel la realizarea scenariului.

„Deja am primit propuneri de colaborare din partea unor producători din Marea Britanie, Olanda şi Statele Unite. Subiectul vinde de la sine, este un excelent pretext pentru un film de acţiune diferit de majoritatea filmelor de gen. Viteza cu care s-a produs furtul, psihologia şi motivaţiile autorilor jafului, faptul că provin dintr-o comunitate de lipoveni izolată, care trăieşte într-un sat locuit preponderent de vârstnici, sunt elemente care vor da o culoare specifică unei poveşti cu iz universal. Evaluăm posibilitatea realizării filmului în limba engleză, cu o distribuţie internaţională, în care să se regăsească actori europeni şi americani de top.“
Tudor Giurgiu,
regizor

Operele de artă sustrase sunt „Tete d’Arlequin”, de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune”, de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge”, de Claude Monet, „Femme devant une fenetre ouverte, dite la fiancee”, de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” şi „Woman with Eyes Closed”, de Lucian Freud, notează Mediafax.

Cele şapte tablouri de zeci de milioane de euro, furate din Olanda în doar 2 minute şi 48 de secunde, au fost aduse în România în trei perne şi se pare că au sfârşit într-o sobă din satul Carcaliu. Cercetările procuraturii sunt însă în curs de desfăşurare.

Foto credit: Cinemagia

 

26
/01
/23

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.