Gabriela Adameșteanu debutează în Germania cu romanul ,,Drumul egal al fiecărei zile”
https://www.ziarulmetropolis.ro/gabriela-adamesteanu-debuteaza-in-germania-cu-romanul-drumul-egal-al-fiecarei-zile/

În perioada 12-15 martie, Gabriela Adameşteanu va fi prezentă atât la Leipzig, cât şi la Berlin în cadrul a patru evenimente organizate cu ocazia apariţiei în limba germană a romanului ,,Drumul egal al fiecărei zile”.

Un articol de Andrada Văsii|12 martie 2013

În perioada 12-15 martie 2013, Gabriela Adameșteanu va participa la Berlin și Leipzig la patru evenimente dedicate apariției în limba germană a romanului Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag, la Editura Schoffling din Frankfurt, în traducerea lui Georg Aescht. Evenimentele sunt organizate și susținute de Editura Schoffling, Literaturhaus din Berlin, Forumul Romano-German și Institutul Cultural Român din Berlin. Drumul egal al fiecărei zile este primul volum al Gabrielei Adameșteanu tradus în Germania.

În Berlin, romanul va fi prezentat marți, 12 martie, ora 20.00, la sediul Literaturhaus (director Ernest Wichner), în prezența redactorului de carte, Sabine Baumann, și a autoarei. Moderatorul întâlnirii va fi Georg Aescht.

Miercuri, 13 martie, la ora 18.30, la sediul Ambasadei României din Berlin, Gabriela Adameșteanu și Doina Ruști vor sustine o lectură publică din cărțile recent apărute în limba germană, alături de traducătorii acestora.

În Leipzig, Drumul egal al fiecĂrei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag va fi prezentat publicului joi, 14 martie, la ora 18.00, la sediul naTo. International literature, și vineri, 15 martie, începând cu ora 11.00, la Cafe Europa, în prezența autoarei. Moderatoarea discuției va fi Sabine Baumann, iar traducătoarea – Eva Ruth Wemme. Cu prilejul ambelor prezentări, vor avea loc și lecturi publice din ediția germană a romanului.

Drumul egal al fiecărei zile a apărut la Cartea Românească în 1975 și a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România și premiul Academiei Române.

Reeditat în România de cinci ori (1979, 1992, 2004 și 2008 – la Editura Polirom), a mai fost publicat în franceză (Gallimard), italiană (Cavallo di Ferro) și bulgară (Balkani). Versiunea franceză, aparută în 2009 sub titlul Vienne le jour, în traducerea lui Marily Le Nir, a fost nominalizată la premiul „Jean Monnet” pentru Literatură Europeană.

Gabriela Adameșteanu excelează în descrierea intruziunii politicului în viața intimă. Vienne le jour amestecă cu abilitate cronica istorică și povestea unei educații sentimentale și politice. Adameșteanu reușește să ne facă să simțim aproape fizic promiscuitatea sufocantă, nevoia vitală de singurătate, cu accente care o amintesc pe Virginia Woolf. Un frumos portret de femeie în pragul maturității, asupra căreia planează umbra mașinariei totalitare. (Le Monde)

Magistral compus, romanul ni se înfățișează ca un fel de tablou monocrom, cenușiu. Subtilitatea privirii autoarei, capacitatea ei de a face simțită o apăsare intimă îl cruță pe cititor de plictiseala pe care monotonia descrisă ar putea-o genera. Dimpotriva, prin forța evocatoare pe care o atinge, Gabriela Adameșteanu face din Letiția mai mult decât un personaj – un mit. Cel al opresiunii care nu-și rosteste numele, oriunde s-ar instala. (Le Matricule des Anges, iulie-august 2009)

Cu o luciditate pe alocuri feroce, însă mereu temperată de sensibilitatea sa participativă, autoarea disecă impulsurile, temerile, ambițiile, sentimentele, acțiunile unei femei autentice, pentru a schița, cu o precizie chirugicală a gândirii și delicatețe a exprimării, portretul coerent, sincer și literar al unui suflet pe care ar fi reductiv să-l numim doar „feminin” – pentru că Letiția Branea suntem noi toți, orice om care își caută propriul drum și își dorește cu încăpățânare să trăiască și să iubească, în ciuda durerii și fricii. (La Stampa)

Principala notă a romanului Gabrielei Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile, este aceea de revoltă a unei adolescente împotriva unei lumi provinciale, cu ritualuri ce nu pot fi schimbate, absolut previzibilă, în care nu-și poate găsi locul. Studiile universitare par să-i împlinească visul de a trăi în metropolă (București), unde posibilitățile de aventură sunt multe. Totuși, orașul vrăjit ascunde multe pericole, iar perspectivele libertății par destul de restrânse: protagonista este controlată, ținută la distanță din cauza situației familiale, care o face suspectă in ochii multora. (Alias, supliment cultural al ziarului Il Manifesto)

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?