De la Cluj, în vara lui 2017 pornesc spre lumea ca o scenă 15 tineri care şi-au început studiul de o viaţă într-ale Artei Actorului cu cei trei ani de la Facultatea de Televiziune din Universitatea Babeş-Bolyai, sub îndrumarea profesorilor Miklós Bács şi Irina Wintze.
Un articol de Cristina Enescu Aky|10 iunie 2017
Dincolo de cum i-am văzut jucând și creând într-o paletă largă de tipuri de teatru și arte performative (de la musical la Commedia dell’Arte la Caragiale, de la Shakespeare la teatru nonverbal, spectacol-lectură, one-man show, teatru dans și improvizație, step și spectacol muzical), dincolo de speranțele lor, impresiile publicului și ale nu puținilor regizori de teatru care au venit să îi vadă, am vrut să îi vedem pe cei 15 așa cum s-au văzut între ei, mâncând teatru pe pâine împreună timp de trei ani. Ei despre ei, diferiți dar cu aceeași energie mirifică a începutului, a încrederii, a dorinței. Actori, oameni, tineri în căutare, pe drum, dinspre ei spre lume și înapoi, și tot așa.
Evenimentul GALACTORIA 2017 s-a încheiat. Despre evenimentul, noutatea pe care fiecare dintre acești tineri actori îi va reprezenta, poate, într-un fel sau altul, pe Scena Teatrului, timpul și inspirația vor vorbi. Dar acum, la început de drum, când toate drumurile există in nuce, am vrut să vedem o frântură din cum se vede, din interior, fiecare dintre cei 15 noi acționari în căutarea mișcării adevărate (profesorul lor, Miklós Bács, ne-a explicat în acest interviu). În ordine aleatorie, i-am rugat pe fiecare să îl descrie pe colegul din dreapta. A rezultat un mic album de imagini, senzații și emoții, o parte din bagajul cu care cei 15 pornesc la drum.
Ce stea în frunte are ca actor, ce talente și haruri speciale, de ce l-ar recomanda celor mai importante castinguri, ce a învățat de la el, cum l-a inspirat?
Pe Cosmin Stănilă îl recomand în primul rând pentru că e un actor foarte muncitor, foarte rațional dar în același timp cu o bună accesare a emoțiilor pe scenă. Raționalitatea asta îl ajută mult în organizarea meseriei de actor dar și în afara rolurilor. Apoi, are o voce foarte frumoasă, un timbru plăcut, ți-e drag să îl asculți. Plus o dicție foarte bună. Per total e un om deosebit de plăcut.
Denisse Moise e foarte perseverentă. Poate asta nu sună ca o calitate artistică, dar e un lucru foarte important pentru un actor, în mod special. Are o forță feminină foarte faină, și e o prezență chiar sexy. O recomand pentru următoarele chiar 20 de castinguri, în mod special de film și teatru performativ.
Robert Danci are calități fizice și un talent evidente, însă e și un minunat partener de scenă, darnic, atent, grijuliu, răbdător. Sunt calități foarte importante pentru lucrul în echipă pe scenă, și pentru public și pentru colegi. Are o energie masculină aparte, dar și o anumită gingășie, și se pricepe foarte bine la bricolaj, adică ar putea face bine și scenografia unor spectacole. În plus e un bărbat chiar frumos.
Alexandru Chindriș: băiat frumos, talentat, dă bine pe sticlă. Foarte bun în teatru dans. E de avut în vedere pentru că are o forță impresionantă pe scenă, poate aborda ușor o gamă largă de personaje. Am învățat de la el ce înseamnă să fii un adevărat prieten pe scenă.
Dan Pughineanu e preferatul meu. Am admirat la el, uneori chiar cu invidie, faptul că e un actor total: se mișcă foarte bine, inclusiv pe teatru dans, dă bine la cameră, e extrem de amuzant și la fel de inteligent, cu un simț scenic fin, ceea ce e destul de rar. Pe lângă asta, e un om smerit, exact cum trebuie să fie. Și parcă se face tot mai frumos pe zi ce trece.
Pe Blanca Doba nu pot decât să o recomand. E o actriță foarte frumoasă, cu care am avut șansa să lucrez des, și de fiecare dată a fost o experiență plăcută. E rațională, ceea ce eu prefer ca tipologie de actor. Are o intuiție pe care nu o pot numit decât talent, datorită căreia știe de foarte timpuriu care e parcursul personajului sau al scenei, și vine cu idei foarte bune.
Alex Popa este omul pe care l-aș lua cu mine în orice teatru aș ajunge, mi-ar plăcea tare să-mi fie coleg în continuare. E un om pe care te poți baza, un actor inteligent, disciplinat, cu un bun autocontrol pe scenă, care captează bine atenția publicului. E un om extrem de harnic și pregătit și deschis pentru orice provocare, pe care o și duce la bun sfârșit.
De la Irina Sibef am avut foarte multe de învățat în facultate, inclusiv despre buna purtare scenică. Respect mult la ea dedicația cu care face meseria asta, și faptul că știe ca puțini alții să respecte teatrul. Niciodată nu abuzează de șansă și nu-și permite să intre pe scenă nepregătită. E un actor care știe că munca în teatru e foarte importantă. Simte întotdeauna când lucrurile nu merg. Am văzut-o evoluând mult, de la un om ușor introvertit la unul foarte deschis pe scenă. E cel mai bun exemplu, pentru mine, de dezvoltare pe perioada facultății Iar asta e și dovada unui mare talent.
Pe Victor Tunsu l-aș recomanda ca actor, însă nu știu dacă și el își dorește asta, încă. Apreciez foarte mult că a ales să cocheteze și cu regia de teatru, ceea ce cred că i se potrivește foarte bine. Cu toate acestea, lucrând cu el ca actor am văzut ca are o viziune de ansamblu specială. E un om foarte inteligent și perspicace, cu o perspectivă cuprinzătoare și cu o argumentare bună a ideilor lui.
Nicole Burlacu mi se pare exemplul perfect de supraviețuitoare, are o forță adaptativă foarte mare, în viață și și pe scenă. Reușește să exprime putere chiar și în momentele de slăbiciune, și prin asta poate să ajute și colectivul de pe scenă. Îmi place cum aplanează conflictele în viață și cum le caută și le preschimbă pe scenă. Este o tipă foxy, o recomand în topul castingurilor din țară, căci numai în top are ce căuta de fapt.
Andreea Bănică este o actriță cu o intuiție extraordinară. Știe foarte bine să își domine trupul, are o conștiință corporală uriașă. Cred că este cea mai bună în exprimarea fizică din clasa noastră. Are o calitate destul de rară: verticalitate combinată cu o personalitate foarte puternică, ceea ce o face să rămână în picioare în ciuda dificultăților care se ivesc. E ca o pasăre Phoenix care renaște mereu. Iese în evidență chiar și numai pentru că știe să pășească pe scenă. O recomand în special pentru teatru dans, fata asta chiar se pricepe.
Norbert Boda este partenerul ideal de scenă. Am lucrat împreună la Shakespeare și am învățat multe de la el. Are o ambiție fenomenală, e foarte muncitor. Nu renunță oricât de grele i se par unele lucruri, mereu găsește soluții cu o imaginație fantastică. Are o nebunie frumoasă a lui care mă fascinează și pe care o invidiez. E un actor cum puțini am văzut, care chiar merită, poate și vrea să facă meseria asta. În plus, cred că ar deveni și un regizor și un scriitor de excepție – mai și scrie uneori. E destul de aproape de ”actorul total”.
Maria Teișanu îmi amintește de Monica Vitti, are o alură de actriță italiană. Are o sensibilitate care emană multă senzualitate, dar și forță totodată. Are și o dicție frumoasă, felul în care vorbește e plăcut, cu o voce superbă liniștitoare, cumva înțeleaptă. Poate fi și extrem de comică, deși nu pare la prima vedere. Exprimă multe emoții prin corp. Mai și desenează frumos. Are clar stofă de artistă.
Eric Țuțuianu are o putere pe scenă care sălășluiește cumva pasiv în tăcerile lui. Are un soi de putere care stă să izbucnească din tăcerea lui încăpătoare. E inteligent și atent pe scenă. E un partener cum îmi place mie.
Radu Dogaru are o măiestrie deosebită în a spune povești. L-aș vedea interpretând biografia unor mari personalități, Sergiu Celibidache, spre exemplu, eventual și câțiva poeți. Și menționez poeți ca să-mi fie mai ușor să fac referire și la faptul că scrie poezii și cântă. Cântă foarte bine. Deci îl recomand pentru operă și musical-uri, dar doar pentru că mai are și acest talent specific, bun considerându-l de orice. De la el aș vrea să învăț eleganța cu care încasează o observație sau o corecție, înglobând-o fără prea multe discuții. Acest lucru îi conferă și o înțelepciune, pe care o mai sacrifică de dragul artei, dar e acolo.
