Împărăteasa Sissi, în prim-plan la Fundația Calea Victoriei
https://www.ziarulmetropolis.ro/imparateasa-sissi-in-prim-plan-la-fundatia-calea-victoriei/

Începând din 24 august, Fundaţia Calea Victoriei propune un nou curs: „Trei împărătese celebre – Ecaterina cea Mare, regina Victoria şi împărăteasa Elisabeta (Sissi)”. Acesta va fi susţinut de Simona Preda.

Un articol de |19 august 2021

Despre frumoasa împărăteasă a Austro-Ungariei – Sissi – s-au speculat atât de multe afirmații și s-au creat atât de multe clișee încât e dificil de recompus și mai ales de crezut totala lipsă de grandilocvență în care a preferat să trăiască. Poate că cel mai mare deserviciu – dincolo de bârfele contemporanilor și a unei Viene cu care nu a rezonat niciodată – i l-a făcut chiar cinematografia, odată cu transformarea tinerei prințese bavareze din ramura de Wittelsbach, într-o tânără elegantă, alintată, cu rochii opulente și bijuterii strălucitoare, susținând, alături de soțul ei, împăratul Franz Joseph, grandoarea unui imperiu care sfida istoria pe ritmurile valsurilor lui Strauss.

Elisabeta (1837-1898) – devenită prin căsătorie împărăteasă a Austro-Ungariei, a fost o femeie neînțeleasă de cei printre care a fost nevoită să trăiască, prin statutul conferit de rangul imperial. Și nu doar că Habsburgii nu au înțeles-o, dar nici ea, la rândul ei nu a făcut vreun efort sau vreo concesie pentru ca lucrurile să se petreacă altfel. A preferat – în loc să își ocupe docilă locul alături de împărat în rafinatele saloane vieneze – să se izoleze pe insule și să își petreacă timpul fie traducând din greacă, fie citindu-l pe Heinrich Heine, compunând poeme în care ridiculiza neoabsolutismul propriei familii, navigând pe mare, disprețuindu-i pe nobili și pe regi, călărind singură prin pădurile de lângă Bad Ischl și înconjurându-se de actori și poeți interziși.

Sissi a detestat Curtea de la Viena – temuta și respectata curte rigidă în etichetă și arogantă în toată somptuozitatea ei de secole. La rândul ei și Viena a urât-o: în loc să fie de partea splendorii și să facă parte din ea, Sissi a ales ă fie de partea ruinării Vienei. A fugit de ceremonii și de evenimentele sociale. A urât din toată ființa ei normele și convenționalul, a disprețuit frivolitatea, prostia, strălucirea și superficialitatea. A ales să scrie împotriva sistemului, s-a declarat anticlericală și antimonarhică, și-a tatuat o ancoră pe umăr, a fumat, a preferat ținutele sobre, gimnastica și berea. Și-a adorat soțul – iar scrisorile dintre cei doi rămân dovada unei mari iubiri – dar nu a ezitat să îl susțină într-o aventură extraconjugală cu o actriță celebră. A considerat că mariajul este o formă de sclavie și nu a fost – după concepțiile vremii – o împărăteasă extraordinară, o soție model și nici măcar o mamă bună.

A fost, în schimb, inteligentă, cultă, talentată, seducătoare, rebelă, profundă, încăpățânată, complexă, sceptică până la nihilism, sarcastică și liberă până la capriciu. Mult prea liberă pentru epoca ei. Sissi a avut măreția lucrurilor extraordinare, extreme. Și, cu siguranță Sissi știa exact cât de mult poate fi acceptată și de aceea nu a făcut nimic să schimbe povestea. A mizat în schimb pe posteritate, pentru că epoca în care i-a fost dat să trăiască nu a fost a ei. La drept vorbind, poate că niciuna n-ar fi fost.

S-a împotrivit să se înfățișeze în fața publicului ca un obiect al admirației și după 35 de ani și-a ascuns chipul în spatele vălurilor și a celebrului evantai de piele. Pentru că a știut întotdeauna că este frumoasă și că despre frumusețea ei se va vorbi în primul rând.

Și-a fi dorit să fie înmormântată pe insula Ithaca, în fața mării, departe de spectatorii cu mintea limitată. Firește că nu i s-a îndeplinit această dorință, ea se odihnește conform ritualului pe care l-a detestat – în cripta Habsburgilor.

28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

27
/11
/15

Nicolae Iorga, omorât pe 27 noiembrie 1940, a fost istoric, enciclopedist, critic literar, documentarist, poet, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, academician român. Păstorel Teodoreanu scria undeva că Iorga „scrie în fiecare zi câte o carte, duminica câte două”.

27
/11
/15

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

26
/11
/15

Bălţăţeanu, spunea actriţa Maria Filotti, „era un partener ideal, mai ales în sensul de a şti să se adapteze la jocul celuilalt, cu atâta supleţe, încât îi facilita jocul”. În 40 de ani de teatru, a avut noroc şi a jucat toate genurile, mergând din victorie în victorie. S-a născut pe 26 noiembrie 1893, la Drobeta-Turnu Severin.

20
/11
/15

Atentatele teroriste de la Paris au transformat "La Marseillaise", poate cel mai cunoscut şi admirat imn din lume, într-un imn al solidarităţii lumii civilizate împotriva terorismului. Marseieza a fost intonată de un înteg stadion, zilele trecute, la meciul amical Anglia - Franţa, de pe Wembley, şi va fi cântat înaintea tuturor meciurilor din prima ligă engleză din acest weekend. În Premier League evoluează un număr de 72 de jucători francezi.

16
/11
/15

Cornel Todea, de la a cărui naștere se împlinesc 80 de ani în 18 noiembrie, a abordat cu vervă și imaginație textul lui Paul Ioachim, în care dramaturgul amestecă viața de zi cu zi cu cea de pe scenă. Rolurile principale sunt interpretate de Damian Crâșmaru, Mircea Rusu, Ileana Cernat și Oana Ioachim. Spectacolul poate fi vizionat în această seară, de la ora 20.10, la TVR 2

16
/11
/15

În urmă cu mai bine de un secol, într-o zi de 16 noiembrie (1903) se năştea Dumitru Staniloae, autoritate proeminentă a teologiei europene și cel mai mare teolog român. Membru titular al Academiei Române, Părintele Staniloae a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume).

19
/10
/15

Timp de șase decenii, pana lui Sadoveanu a dăruit lumii peste 100 de volume în care a cugetat despre oameni, despre viaţă, despre natură, într-o limbă viu colorată. „Neamul Şoimăreştilor”, „Hanul Ancuţei”, „Baltagul” sunt dovada unui fel de a povesti care rămâne etern. Scriitorul şi omul politic s-a născut pe 5 noiembrie 1880, la Paşcani, şi a decedat pe 19 octombrie 1961, la Vânători-Neamţ.

18
/10
/15

Cine nu-şi mai aminteşte de „Bădia”, actorul care a jucat în  “Drumul oaselor”,  „,Păcală se întoarce”, ”Dumbrava minunată” sau „Cireşarii” ? Actorul care a stat zece ani prin puşcării, a scris poezii, epigrame, o piesă de teatru şi a jucat în filme roluri memorabile?

13
/10
/15

Într-o zi de 13 octombrie (1921) se năştea, în Monsummano (Italia), Yvo Livi, cunoscut mai târziu ca Yves Montand, actorul şi cântăreţul adorat de francezi, considerat regele music hall-ului anilor '50.

01
/10
/15

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“, ar fi împlinit astăzi 60 de ani. Prieten cu Nichita Stănescu şi considerat drept cel mai important continuator al acestuia, Stratan a fost , de asemenea, “cel mai distins poet al Cenaclului de Luni la o vreme când ceilalți optzecisti încă își pregăteau ucenicia”.