Află povestea Palatului Romanit din seria „Palate deschise pe Calea Victoriei”
https://www.ziarulmetropolis.ro/afla-povestea-palatului-romanit-din-seria-palate-deschise-pe-calea-victoriei/

Fundaţia Calea Victoriei vă invită sâmbătă, 10 iunie, de la ora 11:00, la cel de-al patrulea eveniment din seria „Palate deschise pe Calea Victoriei”: Povestea Palatului Romanit, conferinţă cu doamna academician Georgeta Filitti.

Un articol de Petre Ivan|8 iunie 2023

Palatul Romanit, sediul Muzeului Colecţiilor de Artă, situat pe Calea Victoriei la numărul 111, este o clădire reprezentativă pentru Bucureştiul din secolul al XIX-lea, înălţată de boierul C. Faca, la intersecția dintre Calea Victoriei (pe atunci Podul Mogoşoaiei) și Calea Griviţei (Podul Târgoviştei).

Doamna academician Georgeta Filitti, unul dintre cei mai iubiți lectori de la Fundația Calea Victoriei, este ghidul nostru în explorarea poveștilor fascinante ale acestei clădiri monument ce găzduiește astăzi unul dintre cele mai interesante muzee din București: Muzeul Colecțiilor de Artă. Cele peste 30 de colecţii expuse permanent reunesc o mare varietate de lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă românească, europeană şi orientală donate de-a lungul timpului de colecţionari şi artişti, cei mai mulţi dintre ei bucureşteni.

Prin proiectul „Palate deschise pe Calea Victoriei”, Fundația Calea Victoriei celebrează acest loc simbolic al capitalei, în anul în care se împlinesc 145 de ani de când Podul Mogoșoaiei a primit denumirea Calea Victoriei. Celebra arteră, pe care regăsim palate cu o arhitectură impresionantă, reprezintă o adevărată sursă de inspirație pentru întreaga noastră activitate. Astfel, oferim comunității prilejul să cunoască istoria orașului, clădirile de patrimoniu, personalitățile care le-au construit sau au locuit în ele și care, ulterior, le-au lăsat moștenire generațiilor viitoare, nouă.

La finalul evenimentului, participanţii se vor bucura de socializare şi vor savura un pahar de vin cu o gustare.

26
/07
/21

La aproape doi ani după ce România intrase, şi ea, în absurdul celui de-al Doilea Război Mondial, în seara de sâmbătă, 26 septembrie 1942, Mihail Sebastian povestea în jurnalul care avea să iasă la lumină, tot din cauza istoriei absurde, mulţi ani mai târziu...

15
/03
/17

Între permanenţele istoriei noastre se numără, fără discuţie, acţiunile de tip hei rup! Când, în apropierea jubileului de 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, în 1906, s-a hotărât omagierea într-un fel a monarhului şi implicit a realizărilor din timpul lui, şantierul apărut pe mlaşinile şi smârcurile Filaretului au stârnit uimire.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.

29
/12
/16

De sute de ani, odată cu intrarea în post, lumea românească intră într-o stare de înfrigurată aşteptare a şirului de sărbători ce durează până la Sf. Ion. Domnii fanarioţi, aflaţi pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti din 1711 (1716), până în 1821, au adus un plus de culoare ce aminteşţte, în mic, fastul Curţii imperiale bizantine.