„În buricul pământului”, o nouă carte de Cătălin Dorian Florescu (fragment)
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-buricul-pamantului-o-noua-carte-de-catalin-dorian-florescu-fragment/

„În buricul pământului”, o nouă carte de Cătălin Dorian Florescu, apărută la Editura Humanitas, va fi lansată la Gaudeamus, sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 13.00. Vă prezentăm în avanpremieră un fragment.

Un articol de Liliana Matei|21 noiembrie 2019

În buricul pământului e mai curând relatarea literară a unei dezrădăcinări. Se regăsesc aici, într-o formă concentrată, toate elementele şi motivaţiile prozei mele ulterioare: plecarea din ţara natală, căutarea fericirii şi a libertăţii, sosirea într-o lume necunoscută şi noul dor, de data aceasta cel îndreptat spre ceea ce ai lăsat în urmă; şi mai ales, rezistenţa fiinţei umane în faţa vicisitudinilor vieţii.“ — Cătălin Dorian Florescu

De la proza autobiografică În buricul pământului până la destinele paralele care se intersectează în preziua unui 11 septembrie, Cătălin Dorian Florescu explorează, pe parcursul a nouă povestiri memorabile, feluritele chipuri ale dezrădăcinării și dislocării. Aflate în cumpănă, personajele din centrul tuturor acestor istorii ilustrează, deopotrivă, rezistența în fața adversităților, fie ele exterioare sau lăuntrice. Povestirea intitulată Eu trebuie Germania din acest volum a fost distinsă, în noiembrie 2019, cu Premiul Întîi la Concursul Internațional de Literatură „Frontiere/Grenzen“, adresat scriitorilor din spațiul Alpilor.

Celui care nu l-a descoperit încă pe Florescu ca povestitor, i se oferă aici această șansă. Și cine așteaptă cu nesaț, ca mine, fiecare nouă apariție a lui Florescu, e răsplătit cu delicatese, de pildă pentru a fi citite cu voce tare, noaptea, înainte de somn. Dar nu sunt istorii dulcege, ci texte care pot să devină întru totul vise. Iar apoi, cel care, asemenea mie, contaminat cu virusul Florescu, este de față la o lectură a maestrului va fi uluit. Nu doar de arta cuvântului, de vitalitatea autorului sau de prezența scenică, de apropierea de public, ci de izvorul aparent inepuizabil de povești adăpostit în el.“ – Gallus Frei-Tomic, literaturblatt.ch

Povestirile din acest volum se pot citi independent una de cealaltă, dar și cât se poate de cursiv, grație scriiturii limpezi și talentului aparte demonstrat de C.D. Florescu. Cei care i-au citit romanele sunt familiarizați deja cu abilitatea lui de a spune povești memorabile, care se întind de-a lungul a întregi generații, continente și secole. Personaje și istorii care la prima vedere nu par să aibă nimic în comun sunt conectate și împletite de povestitor cu formidabilă măiestrie. Florescu dovedește cu această carte că stăpânește pe deplin tehnica prozei scurte. Cititorului i se oferă astfel o lectură agreabilă, care îl va răsplăti pe deplin.“ – Literarische Monat

„ÎN BURICUL PĂMÂNTULUI”. POVESTIRI DE CĂTĂLIN DORIAN FLORESCU (FRAGMENT)

Fragment din povestirea intitulată „Eu trebuie Germania”, distinsă, în noiembrie 2019, cu Premiul Întâi la Concursul Internațional de Literatură „Frontiere/Grenzen“, adresat scriitorilor din spațiul Alpilor. Traducere din germană de Mariana Bărbulescu.

Sunt de o vârstă cu libertatea. Abia fusese înlăturat Ceauşescu şi oamenii se bucurau pe străzi, când pe mama au şi apucat o durerile. Doar n o să i facă ceva unei gravide, îşi zisese ea. Nu se putuse stăpâni: ieşise în grabă pe stradă, alergase împreună cu mulţimea, se ascunsese, îi fusese teamă şi, când s a vădit că visele sunt cu putință, se aruncase în braţele unor necunoscuţi. Apoi simţise durerile. „A fost ultima oară când m a chinuit Ceauşescu“, avea să tot repete ea ani de a rândul.

Aşadar am împlinit douăzeci şi şase de ani, n am devenit infractor, ci mai curând dimpotrivă: poliţist de frontieră, grad inferior, dar cu perspective de promovare. Vânez contrabandişti de ţigări, speculanţi de maşini, pungaşi de toate felurile, care vor să treacă ilegal graniţa, iar în ultima vreme şi nişte amărâţi care se rătăcesc pe la noi, căutând drumul spre Vest. Vin dintr o ţară despre care n am ştiut nimic, până de curând, şi nici acum nu ştiu mult mai mult, decât că acolo se războiesc toţi, unii cu alţii. Nu ştiu nici măcar unde se află exact. Iar când spun că îi vânăm, nu i chiar cu totul adevărat: abia dacă e vreun incident pe zi, pe toată lungimea frontierei de sud vest, care are câteva sute de kilometri. De cele mai multe ori e treaba altor colegi, de pe alte porţiuni de graniţă. Nouă ne rămâne doar aşteptarea.

Mulţumită, bunica mă apasă pe umăr ca să mă aşez, îmi prinde aparatul pe braţ, apoi apasă pe buton. Şi, în timp ce el îşi face conştiincios datoria şi mi strânge braţul, bunica

şi cu mine ne privim. În lumina slabă din bucătărie, arată şi mai bătrână decât este, din cauza penumbrei ridurile par mai adânci şi mai lungi.

Parcă îmbătrâneşte tot mai repede, de la o măsurare a tensiunii la alta, ca şi cum Moartea s ar zori în ce o priveşte. Doar ochii ei de un albastru apos au rămas vioi şi bine adăpostiţi între cutele de piele, ca nişte perle într o scoică.

La ce se gândeşte când se uită aşa la mine? Cum vede cu ochii ei lăcrimoşi?

Piuitul dublu al aparatului ne readuce în lumea noastră. E mulţumită de rezultat, încă o zi sunt ferit de primejdie şi infarctul e amânat. Infarctul de care a murit tata în maşina unei spălătorii, pe o şosea secundară, între Dornbirn şi Bregenz, singur, fără ca vreunul dintre noi să l poată ţine de mână, înconjurat de miros de rufe proaspăt spălate şi apretate, cămăşi, pantaloni şi feţe de masă, fiindcă firma lui era specializată în de toate. Sau poate că cearşafurile stivuite în spatele lui căpătaseră miros de trupuri adormite, asudate sau pe cel al unor îndrăgostiţi. Iar feţele de masă erau pline cu urme de mâncare din seara de dinainte. Nu ni s a povestit niciodată şi nici noi n am întrebat niciodată ce transporta el atunci. Dar totul trebuia să meargă repede, prea repede pentru inima lui.

Bunica mă ajută să mi închei haina de la uniformă şi mă loveşte uşor cu palma pe obraz. Şi asta face de o veşnicie, doar că înainte purtam uniformă de şcoală.

Nu vrei să iei un sandviş cu tine? Poate ţi se face foame, cât stai acolo şi aştepţi, în „ţara nimănui“.

Patrulăm pe linia de frontieră, Buni, nu facem picnic. Dar acum trebuie să plec, altfel pierd autobuzul lui Nea Nicu. Deseară, când mă întorc, îmi povesteşti dacă mai e ceva nou despre piramida lui Keops şi poarta spre cealaltă lume. Ţi am salvat pe desktop nişte articole. Nu trebuie decât să le deschizi.

Când ies pe stradă, arunc o privire în sus, fiindcă bunica ţine foarte mult să mi facă semn cu mâna. Înainte, când aici jos erau mama şi tata, iar acolo sus noi doi, abia reuşeam să i zărim, fiindcă plecau înainte de răsăritul soarelui, ca să reuşească să ajungă la Dornbirn într o sigură zi. Tata claxona de mai multe ori, până la primul colţ, apoi o linişte înşelătoare se lăsa peste toţi şi toate, peste câinii adormiţi şi ciorile care se deşteptau, peste oamenii cufundaţi în vise.

Cătălin Dorian Florescu (n. 27.08.1967, Timişoara) trăiește în Elveția din 1982. A urmat studii de psihologie și psihopatologie la Zurich, specializându se în terapia umanistă Gestalt. După absolvire a lucrat ca psiholog intr un centru de reabilitare pentru dependenţii de droguri. Din 2001 este scriitor liber profesionist. A publicat romanele Wunderzeit (Vremea minunilor, 2001), Der kurze Wegnach Hause (Scurtul drum spre casă, 2002), Der blinde Masseur (Maseurul orb, 2006), Zaira (2008), Jacob beschließt zu lieben (Jacob se hotărăște să iubească, 2011) și Der Mann, der das Glück Bringt (trad. rom. Bărbatul care aduce fericirea, Humanitas, 2016), apariții care s au bucurat de o primire entuziastă in Elveția, Austria și Germania. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi și este laureat a numeroase premii literare, printre care și prestigiosul Premiu german „Andreas Gryphius“ pentru întreaga operă (2018).

24
/06
/22

Miercuri, 29 iunie, începând cu ora 19.00, la Palas Mall Iași, va avea loc o întâlnire cu Cristian Tudor Popescu, prilejuită de apariția volumului „Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative”, bestsellerul editurii Polirom la Bookfest 2022, la secțiunea nonfiction.

10
/06
/22

Sâmbătă, 11 iunie, la ora 11.00, cele trei echipe finaliste ale ediției a unsprezecea a Concursului Humanitas în licee vor fi faţă în faţă la Marea Finală, care se va desfăşura în sala de conferințe a Institutului Cervantes. Finala va fi prezentată de Mihaela Dedeoglu. Trofeul și premiul cel mare vor fi înmânate de Ioana Pârvulescu. Vă invităm să încurajați din sală cele trei echipe sau să urmăriți transmisia online pe paginile de Facebook Humanitas și Concursul Humanitas în licee.

07
/06
/22

După doi ani de pauză, Curtea Veche Publishing și-a dat întâlnire cu cititorii la Salonul Internațional de Carte Bookfest, ediția a XV-a, în perioada 1-5 iunie 2022. Publicul a părut foarte dornic să cunoască din nou autorii preferați, să afle despre noutăți și să își facă rezerva de carte pentru sezonul de vară. Așadar, nu au lipsit lansările, sesiuni de autografe și reducerile, care au fost anul acesta între 25-70% în standul editurii.

07
/06
/22

Zeci de mii de vizitatori au venit în standul editurii Corint la Salonul Internațional De Carte Bookfest, între 1 și 5 iunie 2022. Vânzările au atins cote record după doi ani în care publicul a fost privat de întâlnirile cu autorii și editorii.

31
/05
/22

Cea mai așteptată ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, a XV-a, începe mâine la Pavilionul B2 de la Romexpo: fără restricții sanitare, fără taxe de acces și fără costuri de parcare. Evenimentul va fi deschis oficial miercuri, 1 iunie, la ora 12.00, la scena ARENA, în cadrul unei ceremonii la care au fost invitați E.S. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, Lucian Romașcanu – Ministrul Culturii, Grigore Arsene – președintele Asociației Editorilor din România și Adrian Cioroianu – directorul Bibliotecii Naționale a României.

30
/05
/22

UNATC PRESS, editura Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), participă în perioada 1-5 iunie 2022 pentru prima dată la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Prezența UNATC PRESS de-a lungul celor cinci zile la cunoscutul eveniment dedicat cărții și autorilor de la Romexpo este un exercițiu de conectare la lumea publishingului de carte autohton, dar mai ales o excelentă ocazie de a se adresa în mod nemijlocit cititorilor.

27
/05
/22

Marți 12 aprilie 2022, ora 12.12, a avut loc lansarea Antologiei lirice „Orașul. Amintire și uitare” (Editura Neuma) a Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor, la Muzeul Național al Literaturii Române din București.