Lansare de carte: „Deborah” de Cătălin Mihuleac
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansare-de-carte-deborah-de-catalin-mihuleac/

Editura Humanitas vă învită luni, 16 decembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanul „Deborah” de Cătălin Mihuleac, volum publicat în colecţia „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, coordonată de Andreea Răsuceanu.

Un articol de Liliana Matei|14 decembrie 2019

Deborah este un roman alimentat de studiul evenimentelor și jurnalismului din epoca interbelică, care imaginează apoi destinele întortocheate ale personajelor în comunism și în perioada postcomunistă și care nu ignoră nimic din ce este uman și surprinzător în noi, chiar și umorul, ironia sau erotismul și chiar în cele mai dureroase și de neînțeles dintre situații. La eveniment vor vorbi: Cătălin Mihuleac, Tania Radu și Radu Paraschivescu.

Cartea comprimă câteva intervale esențiale din istoria României – între 1918 și 2018 –, concentrate în jurul poveștilor de viață ale unor evrei din Bucovina, unul dintre fire urmărind chiar viața lui Deborah, născută la Câmpulung și deportată împreună cu membrii familiei într-un sat ucrainean de peste Nistru. Prigoana evreilor e văzută prin ochii lui Deborah, în scene foarte puternice, ca și episoadele care surprind deportările în Transnistria, într-un tablou de epocă ce reunește personaje memorabile. Antisemitismul românesc din perioada interbelică, prea puțin discutat, este reprezentat prin câteva personaje centrale sau episodice inspirate din realitate – pamfletarul care aprinde violența naționalismului extremist sau studentul legionar care acționează omorând și care este disculpat de întreaga societate.

„Există eroine de roman care intră între coperte greu, ca într-un corset. Pe altele, capitolele flutură fără grație, aidoma hainelor uzate pe o sperietoare din lanul de grâu. Nu-i cazul lui Deborah. Deplasându-se – în pantofi cu talpă de lemn, pe tocuri sau în baston – de la o perioadă istorică la alta, în cei aproape o sută de ani ai săi de viață, ea nu este o simplă eroină de roman. Ea este o femeie-roman, ea este un veac de femeie, ea este o istorie vie. Îmbolnăvitoare și tămăduitoare, brutală ca un sloi și tandră ca un gheizer, umană și inchizitoare, perversă și naivă, bine-venită și regretabilă, imprevizibilă și descifrabilă, montană și oceanică, Deborah face din cititor ceea ce a făcut în timpul scrierii romanului din autor – un gigolo de conversație, un secretar de plictiseală, un sparring partner de polemică, un bursier de insomnii. Suferind cronic de nesomn, Deborah este un personaj la care scriitorul și cititorul visează într-o deplină solidaritate.“ – Cătălin Mihuleac

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici.

La fel ca cele două volume anterioare ale proiectului lui Cătălin Mihuleac, Deborah nu este o carte tipică a literaturii Holocaustului. Un lucru bine observat de presa din Austria, Germania sau Elveția, odată cu traducerea în limba germană a romanului America de peste pogrom, cu titlul Oxenberg & Bernstein, numit pe rând „o dramă emoționantă”, „o tragedie impresionantă”, „melodramă rece” sau „basm ironic”. „Limba scriitorului Cătălin Mihuleac vădește o plăcere barocă de a povesti, ideile sale sunt nu arareori drastice până la acerbe, iar acțiunea atinge o temă neîndrăgită în Europa de Est: antisemitismul din țările socialiste. Că lui Mihuleac i-a reușit un roman de un comic debordant în ciuda acestui fundal serios dovedește măiestria lui de povestitor.”, spune Sigfried Schibli în cronica din Basler Zeitung. Iar Andreas Platthaus scrie pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung: „romanul se dovedește o confruntare de neuitat cu istoria: nu doar că este istorisită crima uriașă, pe exemplul unui pogrom în general necunoscut, cu o vizualitate pe care o știam numai de la cei mai mari, de la Primo Levi, Imre Kértesz, Jean Améry, Robert Antelme; dar este oferită și o schiță sumbră a României de după revoluția din decembrie 1989 și a tuturor ciudățeniilor sociale și comerciale ale deceniilor care i-au urmat.”. Iar Gabriel Rath declara în Die Presse am Sonntag:„Nu există nimic comparabil cu istorisirea lui Mihuleac, decât poate romanul „Nouă cufere” al lui Béla Zsolts. […] Pur și simplu totul se potrivește, fiecare personaj, fiecare frază, fiecare cuvânt. Cătălin Mihuleac a compus o capodoperă. O carte mai bună nu veți citi în acest an.”

În următoarea săptămână sunt programate alte trei întâlniri cu scriitorul Cătălin Mihuleac, la Brașov, Galați și Iași, în turneul de lansare a romanului „Deborah”:

– sâmbătă, 14 decembrie, ora 18:00, CenaKLUb Tiuk (nr. 136), cu Cătălin Mihuleac,  la Librăria Humanitas Brașov. Invitați, alături de autor, Anca Zaharia și Mihail Vakulovski.

– marți, 17 decembrie, ora 18:00, Lansare a romanului „Deborah” în Librăria Humanitas Galați. Alături de Cătălin Mihuleac vor fi Doru Căstăian și Cezar Amariei.

– miercuri, 18 decembrie, ora 18:00. Cătălin Mihuleac în dialog cu Maria Florea, jurnalist senior TVR Iași, la Librăria ”Orest Tafrali” din Iași.

O recomandare de lectură de la Radu Paraschivescu înainte de lansare: „O aventură răscolitoare şi totodată un pariu: acela de a scrie despre lucruri cumplite mobilizând, printre altele, resursele unui comic de situaţie şi de limbaj greu de găsit în literatura română de azi.”

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.