Le Salon des Enfants Terribles:”Nimeni nu ştie că joacă într-o piesă de teatru.”
https://www.ziarulmetropolis.ro/le-salon-des-enfants-terriblesnimeni-nu-stie-ca-joaca-intr-o-piesa-de-teatru/

Les Enfants Terribles  este cel mai cunoscut roman al  lui Jean Cocteau, unul dintre cele mai importante personalităţi culturale franceze ale secolului XXI, iar regizoarea Iris Spiridon l-a transformat într-o piesă de teatru despre copii dedicată adulţilor. Despre conceperea romanului şi despre motivaţia de a scrie autorul spunea într-un interviu: „Scrie ceva, orice. Cât să […]

Un articol de Judy Florescu|29 ianuarie 2013

Les Enfants Terribles  este cel mai cunoscut roman al  lui Jean Cocteau, unul dintre cele mai importante personalităţi culturale franceze ale secolului XXI, iar regizoarea Iris Spiridon l-a transformat într-o piesă de teatru despre copii dedicată adulţilor.

Despre conceperea romanului şi despre motivaţia de a scrie autorul spunea într-un interviu: „Scrie ceva, orice. Cât să începi povestea . Aşa am făcut eu – am scris primele rânduri la Les Enfants Terribles... Dar asta se aplică doar pentru expozişiunile din ficţiune. Totuşi eu nu am scris niciodată despre ceva dacă nu am fost profund emoţionat de acel ceva. ”(Jean Cocteau, The Art of Fiction Nr. 34)

Când mergi la o piesă de teatru, nu e recomandat să citeşti nici un fel de articol sau critică despre ea, fiindcă îţi poate afecta perceţia sa dinainte s-o fi văzut. Unii actori chiar ne sfătuiesc să nu mergem la unele spectacole de-ale lor pentru simplul fapt că li se pare, dar pe principiul nu cred până nu văd,  dar eu cred că este cel mai bine să ne putem afinitatea teatrală la încercare.

Iris Spiridon lucrează cu energii, chiar dacă sala de spectacol înseamnă clădirea de pe de Calea Victoriei de deasupra vechiului Green Hours. Piesa „Le Salon des Enfants Terribles” te pune faţă în faţă cu propriile adevăruri, pe care din frică, laşitate sau deznădejde le-ai ocolit.

Astfel, trec pragul unei case frumoase, păşesc într-un living unde se află o canapea de catifea roşie pe care cineva citeşte o carte… Atmosfera este înfiorător de plăcută şi o dată cu terminarea piesei ai înţeles că ai fost puţin actor în propria viaţă, deşi  poate  nu-ţi doreai . Problemele de orice natură ar fi ele, nu se rezolvă prin mersul la teatru, dar teatrul te ajută să ai o perspectivă mai clară asupra lor, prin portretizarea prin nuanţe diferite de cele obişnuite ale vieţii. Iar când te recunoşti într-un personaj dramatic dintr-o piesă de teatru mai întâi râzi, apoi te strâmbi, apoi te infurii, apoi plângi, apoi eşti sarcastic, iar până la aprinderea luminilor în sală eşti deja un alt om.

“Ceea ce alţii caută prin religie eu caut prin teatru şi prin dans, e acelaşi lucru, doar modalităţile de a ajunge acolo diferă”,  spune Iştvan Teglaş, unul dintre actorii din distribuţia piesei “Le salon des enfants terribles” într-un interviu din revista Formula As.

Cât despre energiile transmise de actori pe scenă publicului cu inimă de perceput,  Nicoleta Lefter  spune într-un interviu din yorick.ro: “Nu e meritul meu când sunt bine într-un spectacol sau când mi se întâmplă lucruri minunate. Tot ce ţine de mine e să aleg să fac cu plăcere.”

Iris Spiridon, tânăra regizoare cu o amplă viziune asupra pieselor sale, scrie într-un articol din Dilema Veche: “Am avut noroc să cresc şi să trăiesc mereu alături de oameni mult mai ,,mari” decît mine…”

Cam asta înseamnă succesul unei piese, cât de mult a ajuns la inima publicului, iar „Le salon des enfants terribles” mai are multe inimi de cucerit.

02
/02
/24

„Apropo de poveste” este despre poveste, poveștile în care credem cu toții și pe care ne place să le ascultăm. Dar povești reale, din socialul imediat. Proiectul propune un laborator de teatru dedicat tinerilor absolvenți, care combină ateliere pe estetici teatrale neconvenționale (măști, teatru-dans, teatru de animație) cu tematici sociale pentru a produce două producții noi de teatru, inovatoare.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.

31
/01
/24

Povestea din Ivona, Principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz, cel mai mare dramaturg polonez, este adusă în contemporaneitate de Andrei și Andreea Grosu, la Teatrul Nottara, într-o montare inedită, tulburătoare, care îi va oferi spectatorului ocazia să se privească într-o oglindă a adevărului frust, neîndulcit. Premiera oficială are loc pe 9 februarie, la Sala „George Constantin”, de la ora 19:30.

31
/01
/24

În februarie, pe HBO Max ai conținut nou de urmărit în fiecare zi a lunii! Cu 29 de titluri noi, este la alegerea ta dacă vrei să urmărești cele mai noi filme, seriale, documentare, animații de pe HBO Max sau, de ce nu, să te pui la curent cu altele dintre sutele de titluri care sunt deja pe platformă.

30
/01
/24

În luna februarie, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” este dedicată unui apreciat cineast, reprezentant al Noului Val în cinematografie: Cătălin Mitulescu regizor, scenarist şi producător. TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova invită telespectatorii în noaptea de sâmbătă, 3 spre 4 februarie, la un maraton cinematografic alături cele mai reprezentative şi premiate creaţii semnate de Cătălin Mitulescu.

30
/01
/24

Într-un spectacol-colaj mod portret, „Caracatița“, care marchează și prima întâlnire artistică a Catincăi Drăgănescu cu Teatrul Masca, regizoarea stratifică familia disfuncțională contemporană, în care părintele se cunoaște prin „Copilul meu, niciodată!”, iar copilul pare mai degrabă nevoit să se crească singur și, deloc întâmplător, să-și găsească refugiul în abuzul de substanțe.

30
/01
/24

Pentru pasionații de muzică cultă, apare o noutate pe segmentul evenimentelor live: o nouă serie de concerte va avea loc periodic, la Sala Dalles din Capitală, sub titulatura Musical Extravaganza: evenimentele aduc intensitatea şi culoarea operei și operetei într-un cadru mai personal, prin concerte cu repertoriu specific dar şi alte tipuri de sonorităţi, în adaptare clasică şi interpretarea unor nume consacrate ale scenei lirice.