„Merită” sau „se merită”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/merita-sau-se-merita-cum-e-corect/

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greşite?

Un articol de Monica Andronescu|23 septembrie 2021

E plină atmosfera, vuiește aerul din jur de câte „se merită” sau „nu se merită” în ziua de azi. E imposibil să stai la o terasă și să n-auzi pe cineva, lângă tine, vorbind la telefon și spunând că „se merită” să te duci acolo sau că „nu se merită” să stai în România… „Se merită” să faci vaccinul sau „nu se merită” să te muți la alt operator de telefonie. „Se merită” să te duci în vacanță în Grecia sau „nu se merită” să stai cu chirie. „Se merită” să duci copilul la grădiniță privată sau „nu se merită” să te uiți la un anume film pe Netflix. E corect sau e greșit? Când 90 la sută dintre oamenii din jurul tău folosesc structura în acest fel, aproape că nici nu-ți mai pui problema. O preiei și o rostogolești mai departe într-o lume care are aproape orice altă problemă decât gramatica. Gramatica e un moft. De la educatoarele de la grădiniță și până la miniștri și vedete TV, gramatica e un moft! Cui îi pasă dacă se spune „merită” sau „se merită”? Că doar nu se dărâmă lumea și nici cazurile de Covid nu scad.

Ei bine, e greșit! Și asta pentru că verbul „a merita” nu este reflexiv. Punct! Celor care nu sunt (prea) cunoscători de gramatică – și are grijă școala (fie ea online sau nu) ca ei să fie cât mai mulți – acest lucru însă nu le va spune mare lucru. Vorba ceea: „Reflexiv, nereflexiv – ce-mi pasă mie?” Prețurile cresc, cazurile de covid se înmulțesc, s-a făcut și frig afară… ce ne pasă nouă dacă e sau nu „reflexiv”… Așadar, celor cărora cuvintele „verb nereflexiv” nu le spune mare lucru le vom spune noi să ocolească pur și simplu păcătosul „se” de lângă verbul „a merita”, pentru că pur și simplu n-au nicio treabă unul lângă altul și cine știe prin ce capriciu al universului au ajuns ele în aceeași barcă… Dar, câtă vreme încercăm să mai păstrăm un strop de respect pentru gramatica limbii române, efortul nu-i prea mare să scăpăm de păcătosul „se” și să folosim verbul simplu și curat.

CORECT

„Merită să pleci din țară” sau „Merită să înveți engleza”.

GREȘIT

„Se merită să pleci din țară” sau „Se merită să înveți engleza”.

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.