MNAC prezintă: Larisa Crunțeanu. Acționând pe de rost - Ziarul Metropolis

Până pe 31 ianuarie 2021, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) prezintă expoziţia „Acţionând pe de rost” semnată de artista Larisa Crunţeanu.

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2020

„Acționând pe de rost [Do It By Heart]” este o explorare intimă și abstractă a posibilității de abordare a limbajului și altor tipare de gândire și imaginare ale societății, înțelese ca bagaj colectiv de realitate pre-individuală (1), ca teritorii de întâlniri și confuzii productive. Dacă ceea ce știm pe de rost (know by heart) este ancorat în limbaj, instituții și referințe culturale comune, ceea ce facem pe de rost (do by heart) sunt actele de întâlnire și contact cu alte subiectivități nu într-un spațiu fizic comun, ci în comunalitate (2), în ceea ce împărtășim în mod involuntar, fără să fi avut de ales și chiar fără să realizăm (3).

În contextul expoziției, comunalitatea se referă atât la limbaj cât și la imagini culturale comune precum referințe literare, moștenirea vizuală determinată de regimuri politice și ideologie, imaginea și utilizarea spațiului public în contemporaneitate, imaginea muncii, imaginea corpurilor dezirabile și a succesului, tipare de organizare a peisajului vizual și aural public și corporate, șamd. Astfel, cele trei instalații de mari dimensiuni realizate de Larisa Crunțeanu și amplasate în spațiul fizic al muzeului devin premise de întâlnire în plan fizic și teoretic, precum și fundalul unei serii de intervenții artistice ale prietenelor și artistelor Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça.

1. Termenul se referă în mod specific la conceptul de individuație în înțelegerea lui Gilbert Simondon și recuperat și dezvoltat în context socio-politic de Paolo Virno. În viziunea lui Simondon, individul se află într-o constantă tendință de individualizare, de devenire ca individ singular in-divizibil. Însă procesul nu este niciodată realizabil pe de-a întregul. Această tendință se întâmplă atât la nivel micro, atomic, cât și la nivel macro, supra-individual, colectiv. În acest sens, individuația ne plasează pe toți în relații de interdependență într-un mod sub- și supra-conștient, iar subiectivitatea, ceea ce este specific individual, se află la marginea, la granița a ceea ce împărtășim unii cu ceilalți. Altfel spus, individul nu este o condiție a individuației, ci un efect al acesteia. Dar dacă înaintea individului este individuația, ce este înaintea individuației? Un qua individual, o formă de realitate pre-individuală care este și ea prinsă în procesul de individuație. Altfel spus, colectivul și ceea ce a fost produs prin individuații trecute și va furniza premisele și materialul brut al unor individuații viitoare. Principalele texte de referință la care am apelat este L’individuation à la lumière des notions de forme et d’information de Gilbert Simondon și A Grammar of the Multitude de Parolo Virno.

2. Spre deosebire de sensul din limba română al cuvântului comunalitate [„referitor la comună; care aparține comunei”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române], aici cuvântul e mai apropiat de sensul din limba engleză, unde comunalitatea [commonality] reprezintă „împărtășirea intereselor, experiențelor și a altor caracteristici cu cineva sau ceva” [Cambridge Dictionary], precum și de interpretarea dată de Paolo Virno „intelectului general” al lui Marx, ca „amestec de gândire și stereotipuri de limbaj comune, care nu implică echitate materială”. [Paolo Virno, A Grammar of the Multitude, 2004].

3. În notițele nepublicate și reunite mai târziu sub titlul Grundrisse, Marx scrie despre limbaj ca produs al unui singur individ drept „o absurditate […]. Limba este în aceeași măsură produsul unei comunități și însăși existența unei comunități, existența în articulare” [Karl Marx, Grundrisse, apud Andrew Fiala, The Philosopher’s Voice, 2002].

Expoziția este deschisă publicului fără vernisaj și poate fi vizitată la parterul muzeului, în programul obișnuit al muzeului, de miercuri până duminică, între orele 11:00-18:00. Respectarea normelor de siguranță în vigoare în contextul pandemiei COVID-19 este obligatorie.

O expoziție de: Larisa Crunțeanu

Însoțită de intervenții de: Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça

Curator: Sandra Demetrescu

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), organizat de Asociația Copia Originală în parteneriat cu MNAC, CNDB și ARAC.

Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sponsori MNAC: Crama Oprișor, Policolor, Grup Transilvae, Greentek Lighting.

Citiţi şi:

De văzut la MNAC: „Liliana Mercioiu Popa. Moduri de a construi”