„Mona Lisa“ moleculară: a fost realizată o copie a celebrei picturi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr
https://www.ziarulmetropolis.ro/mona-lisa-moleculara-a-fost-realizata-o-copie-a-celebrei-picturi-de-trei-ori-mai-mica-decat-diametrul-unui-fir-de-par/

O copie moleculară a tabloului ,,Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

Un articol de Andrada Văsii|11 august 2013

O copie moleculară a tabloului „Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

„Mona Lisa” este una dintre cele mai reproduse opere de artă din toate timpurile, însă fanii şi artiştii care admiră acest portret celebru au reuşit arareori până în zilele noastre să redea zâmbetul enigmatic al protagonistei.

Cercetătorii de la Georgia Institute of Technology au reuşit însă să facă acest lucru în „Mini Lisa”, o replică de 25.000 de ori mai mică decât tabloul original, expus la Muzeul Luvru din Paris. Această replică moleculară este, totodată, de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman.

30 de microni

Opera moleculară, care are o lăţime de doar 30 de microni, a fost creată cu ajutorul unui proces tehnologic complet nou, care permite încălzirea unui ac până la valori foarte exacte, pe lamela unui microscop atomic, pentru a produce astfel diferite nuanţe de gri într-o soluţie specială.

Decizia de a recrea celebra operă a lui Leonardo da Vinci a fost luată după ce cercetătorul Keith Carroll a făcut un pariu cu un prieten, afirmând că noua tehnică nu va putea reproduce opere de artă complexe. Experimentul a arătat că noua procedură poate fi utilizată în producerea de opere manufacturate şi că deţine capacitatea de a manipula concentraţiile de ordin molecular, notează Mediafax.

Cercetătorii americani au reprodus la scară moleculară cu ajutorul acestei tehnici şi câteva fotografii realizate de Ansel Adams. Studiul despre această procedură, denumită nanolitografie termochimică, a apărut pe site-ul publicaţiei Langmuir.

Foto credit: Wikipedia

23
/08
/20

Artista Anca Mureșan expune, în perioada 20 august – 5 septembrie 2020, în Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția unde va crea, după principiul „work in progress”, într-un demers situat stilistic între action painting happening (în variantele lui Pollock și Willem de Kooning) și performance.

03
/08
/20

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

30
/07
/20

CRONICĂ DE TEATRU „Jurnal de România. 1989”, recent montat de Carmen Lidia Vidu în aer liber, pe acoperișul Teatrului Național din București, este un spectacol de teatru documentar care amestecă inspirat monologuri autobiografice rostite de patru actori – Florentina Țilea, Oana Pellea, Daniel Badale și Ion Caramitru - cu elemente multimedia.

27
/07
/20

Realizat la secția germană a Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu şi transmis pe platforma TNRS – Scena Digitală, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol hibrid conceput special pentru online, iar adaptarea la mediul virtual este una firească şi inspirată.

05
/07
/20

Biblioteca de New Media Art pentru Copii îi invită pe cei mici într-o aventură virtuală educativă și distractivă, care-i poartă prin toate etapele de creare a unei super animații, ajutându-i să înțeleagă, pas cu pas, cum pot deveni chiar ei, din spectatori de desene animate, creatori.