Muşatismele lui… Tudor Musatescu / Memoria culturală
https://www.ziarulmetropolis.ro/musatismele-lui-tudor-musatescu-memoria-culturala/

“Nu vreau să mor până nu termin de trăit!”, spunea autorul „muşatismelor”. Tudor Muşatescu, unul dintre cei mai talentaţi dramaturgi şi umorişti români, s-a stins din viaţă într-o zi de 4 noimebrie (1970), la vârsta de 67 de ani.

Un articol de Petre Ivan|4 noiembrie 2014

Sclipitoarele aforisme ale lui Tudor Musatescu au fost numite admirativ de confraţi „muşatisme”. Termenul s-a conscrat identificându-se cu umorul, ironia fină, paradoxul, săgeata satirică, jocul de cuvinte, asociația lingvistică surprinzătoare, disociația, toate caracterizând fără echivoc spiritul autorului.

Ziarul Metropolis vă prezintă câteva dintre cele mai cunoscute muşatisme:

  • Era atât de zgârcit, încât, noaptea, lătra în curte ca să facă economie de câine.
  • Unii trăiesc gratis, alţii degeaba.
  • De ce prostul e mărginit, când prostia e nemărginită?
  • Bănuitorul se trezeşte înaintea ceasului deşteptător, ca să-l controleze dacă sună exact.
  • Caloriferul stins e mai rece decât frigiderul în funcţiune.
  • Când stai de vorbă cu proştii numai duminica e o adevărată sărbătoare.
  • Fost primar, fost prefect, fost senator, fost ministru, conu Mişu a fost numai fost.
  • Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva de făcut.
  • E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva.
  • Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare.
  • Dragostea.. Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în • vârful picioarelor.
  • Femeile nu înşeală, compară.
  • Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.
  • O plantă care provoacă insomnii unora: laurii altora.

Citiţi şi Tudor Muşatescu, ultimul interviu: „Bătrâneţea? Pur şi simplu o măgărie!“

  • Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.
  • Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare.
  • În ziua victoriei, nu uita să-ţi aminteşti şi de înfrângerile anterioare.
  • Amintirile unora se numesc remuşcări.
  • Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit.
  • N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Şi tot ce n-am avut, mi-a furat.tudor musatescu
  • Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează.
  • Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă.
  • În fiecare tren al lumii, viaţa circulă pe compartimente.
  • Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu mă cunoşti şi eu nu te recunosc.
  • Când porcul trece de trei sute de kilograme încetează de a fi porc. Devine „exponat”.
  • Uneori te uiţi fără să vezi şi, alteori, vezi fără să te uiţi.
  • Dragostea a murit în clipa când rămâi singur în doi.
  • Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare.
  • Cea mai tristă zi a iernii este prima zi de primăvară.
  • De multe ori, vrând să dai pe unul deoparte, îl împingi înainte.
  • Omul acesta a împlinit şaptezeci de ani de când mai bine nu se năştea.
  • Albina e satirică: înţeapă. Eu am umor: pişc.
  • Geniile se nasc rar. În schimb, nu mor niciodată.
  • Fiind atât de preţioasă, viaţa trebuie plătită scump.
  • Înainte de a vedea ce n-au făcut alţii, uită-te bine ce ai făcut tu.

Foto: Tudor Musatescu – Cinemagia

11
/08
/21

Când s-a născut, pe 29 august 1891, la Sankt Petersburg, în afară de legătura de rudenie cu Anton Cehov, fratele tatălui său, prea puține lucruri păreau să-i prevestească uriașul și, în același timp, ciudat de nedreptul destin pe care avea să-l trăiască.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

26
/07
/21

La aproape doi ani după ce România intrase, şi ea, în absurdul celui de-al Doilea Război Mondial, în seara de sâmbătă, 26 septembrie 1942, Mihail Sebastian povestea în jurnalul care avea să iasă la lumină, tot din cauza istoriei absurde, mulţi ani mai târziu...

11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.