Muzici pentru Săptămâna Mare și Înviere: 10 (+1) compoziții celebre
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzici-pentru-saptamana-mare-si-inviere-10-1-compozitii-pascale-celebre/

Unele dintre cele mai frumoase compoziţii clasice din istorie au fost dedicate marii sărbători a Paştelui. Pentru aceste zile vă propunem câteva astfel de lucrări, ce au inspirat şi mişcat secole la rând sufletele creştinilor (şi nu numai). O călătorie muzicală emoţionantă, de la dramatismul Patimilor la triumful Învierii.

Un articol de Cristina Enescu Aky|15 aprilie 2020

1) Stabat Mater (Giovanni Battista Pergolesi, 1736)

O bijuterie între compozițiile religioase ale acestui interesant compozitor de secol 18, care a murit la doar 26 de ani. Textul este cel al unui imn catolic din secolul al 13-lea, și descrie cu multă emoție suferințele Fecioarei Maria ca martoră a crucificării Fiului ei. Compoziția l-a impresionat chiar și pe Bach (care a scris o adaptare proprie a lucrării).

2) Patimile (J. S Bach)

Patimile (aici vă propunem două dintre cele mai cunoscute) au fost scrise pentru a fi interpretate în cadrul slujbei luterane din Vinerea Mare. Pentru că ambele durează peste două ore, Bach a inclus în cadrul secțiunilor solo (dialogurile dintre personajele evanghelice) și pasaje corale, repetitive, pe care le puteau cânta și participanții la slujbă.

Muzica reliefează intens și cu mult dramatism caracterul diferitelor personaje și momentele-cheie ale acțiunii, iar dialogul dintre instrumente și vocile umane sunt de o expresivitate impresionantă. Aceste Patimi, deși istorisesc practic aceleași evenimente, sunt substanțial diferite.

Patimile după Sf. Ioan (1723) Prima lucrare din această serie; are un ritm mai alert în comparație cu Patimile după Sf. Matei. Lucrarea urmărește evenimentele din capitolele 18 și 19 ale Evangheliei după Ioan, iar tenorul care interpretează vocea Evanghelistului recită chiar versurile din Biblia lui Luther.

Patimile după Sf. Matei (1727) Una dintre marile capodopere ale muzicii clasice sacre. Este mai dramatică și plină de patos această compoziție, ca o meditație asupra rolului umanității în uciderea Celui nevinovat.

(Citiți mai multe despre Bach, compozitorul cu nume de apă, aici.)

3) Stabat Mater de Antonio Vivaldi (1712)

Veți descoperi aici un alt Vivaldi decât cel al Anotimpurilor, spre exemplu. Nu se simte aici energia vibrantă care a făcut celebră muzica acestui fabulos compozitor al Veneției baroce. E  o lucrare de o frumusețe simplă, sobră, aproape statică, ce emană delicatețe și un anume sentiment de interioritate – o frumoasă inspirație pentru perioada Săptămânii Mari. 

4) Christus am Ölberge/ Cristos pe Muntele Măslinilor de L.van Beethoven (1802)

Oratoriul (singurul al acestui compozitor uriaș) descrie tulburarea sufletească a lui Isus din Grădina Ghetsimani, înaintea arestării și crucificării sale. E un portret foarte uman al lui Isus aici, cu un accent particular asupra alegerii sale voluntare de a se supune celor ce urmau să se întâmple. Tenorul interpretează partitura lui Isus, soprana pe cea a unui înger (serafim), iar basul pe cea a apostolului Petru. Acest oratoriu a adus și primul succes al lui Beethovenîn Statele Unite, având premiera acolo în 1809. 

5) The Seven Last Words of Our Saviour on the Cross/ Ultimele șapte cuvinte ale Mântuitorului nostru pe cruce (Joseph Haydn – 1783)

Lucrarea orchestrală a fost compusă pentru a însoți citirea celor șapte lecturi din Evanghelie la slujba din Vinerea Marii a bisericii din Cádiz (Spania). A fost interpretată ulterior în numeroase țări, iar Haydn a transformat-o mai târziu în oratoriu. Include și o descriere muzicală a cutremurului ce a urmat crucificării. Este una dintre cele mai profunde compoziții ale lui Haydn, o meditație asupra gravității tragediei petrecute pe cruce, dar totodată și asupra speranței și a mântuirii. (Plata pentru această lucrare a fost la fel de specială ca și „produsul” livrat: preotul care o comandase i-a trimis lui Haydn un tort, compozitorul descoperind că era umplut cu monede de aur.)

6)The Messiah/ Mesia (George Frederic Handel – 1741)

Dincolo de foarte cunoscutul fragment Hallelujahacest oratoriu este una dintre cele mai cunoscute și frecvent interpretate lucrări corale din întregul repertoriu al muzicii clasice occidentale. Handel l-a scris având la dispoziție un număr redus de cântăreți și instrumentiști (despre motivele acestei situații, precum viața și creația lui Handel, puteți citi aici.) Însă după moartea sa au fost făcute mai multe adaptări pentru cor și orchestră mai mare, printre alții de către Mozart.

7) Symphony no. 2 „The Resurrection”/ Simfonia nr. 2 „Învierea” (Gustav Mahler – 1888/1894)

A fost prima compoziție majoră a lui Mahler și descrie credința sa de o viață în splendoarea Învierii. În deschiderea ultimei părți, compozitorul a introdus un fragment vibrantdintr-o poezie a poetului german F. Klopstock auzită la înmormântarea unuia dintre cei mai importanți dirijori ai secolului 19, H. von Bülow: „Da, te vei înălța din nou/ Tu, pulbere a mea!”. În timpul vieții a fost una dintre cele mai iubite lucrări ale sale. Premiera berlineză a acestei simfonii a deschis drumul celebrității pentru Mahler, și este ca un răspuns dat, peste timp, celebrei Simfonii nr. 9 a lui Beethoven, cu care are numeroase similarități.

8) Russian Easter Festival Ouverture/ Uvertura Marele Paște rusesc (Rimski-Korsakov – 1887/ 1888)

Concertul este una dintre cele mai cunoscute și rafinate lucrări ale acestui celebru compozitor romantic, alături de Capriciul spaniol și Șeherezada. Include teme preluate dintr-o veche colecție de cântece liturgice rusești pentru Paști, dar și pasaje solo impresionante pentru vioară, violoncel, trombon, clarinet și flaut. Muziorca creează o stare luminoasă, de speranță, subliniind triumful Învierii ca o sărbătoare a luminii și a bucuriei. Concertul a fost dedicat memoriei a doi compozitori celebri și prieteni ai lui Rimski-Korsakov, Modest Musorgski și Alexander Borodin.

(Puteți citi mai multe despre acest compozitor, membru al faimosului grup „Cei cinci”, și despre creațiile sale aici.) 

9) Regina Coeli/ Regina cerului de W. A. Mozart (1779 ?)

Textul este cel al unei vechi rugăciuni din liturghia romano-catolică, ce se recită între Înviere și Rusalii. Este un imn adresat Fecioarei Maria: „Bucură-te Regina Cerului, aleluia, căci acela pe care ai fost vrednică să îl porți, aleluia, a înviat precum a zis, aleluia.” E o muzică solară, plină de bucurie și lumină; dramatismul Patimilor a trecut, iar acum mama lui Isus se bucură împreună cu întreaga creație de Învierea sa.

10) Resurrexit/ A înviat din Messe solennelle/ Misa solemnă de H. Berlioz (1824)

O muzică cu o poveste de film: tânărul Berlioz, venit la Paris să studieze medicina asemenea tatălui său dar nutrind o profundă dorință de a compune, a scris această lucrare extinsă pentru cor și orchestră, ca să își facă un nume ca și compozitor. A fost însă nemulțumit de ea și a ars manuscrisul, cu excepția părții Resurrexit (rescrisă ulterior de Berlioz). În 1991, lucrarea întreagă a fost descoperită ascunsă în consola unei orgi din Antwerp, Belgia (compozitorul dăruise acea copie a lucrării unui prieten, ca suvenir) și, prin intermediul televiziunii, a cucerit Europa. O adevărată „înviere” triumfătoare și pentru această partitură.

 



11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

10
/05
/21

Cu siguranță nu se poate purta o discuție despre feminitate, despre generozitate, despre curajul asumării și despre distincție fără a o aminti pe regina Maria, suverana României. Un articol de Simona Preda, istoric și lector al Fundației Calea Victoriei.

09
/05
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

25
/04
/21

Demonstrațiile studențești începute la Paris în primele zile ale lunii mai din 1968, la un an după ce la San Francisco prinsese contur mișcarea flower power, au împins mai departe istoria într-un moment în care părea înțepenită.