Muzici pentru Săptămâna Mare și Înviere: 10 (+1) compoziții celebre
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzici-pentru-saptamana-mare-si-inviere-10-1-compozitii-pascale-celebre/

Unele dintre cele mai frumoase compoziţii clasice din istorie au fost dedicate marii sărbători a Paştelui. Pentru aceste zile vă propunem câteva astfel de lucrări, ce au inspirat şi mişcat secole la rând sufletele creştinilor (şi nu numai). O călătorie muzicală emoţionantă, de la dramatismul Patimilor la triumful Învierii.

Un articol de Cristina Enescu Aky|15 aprilie 2020

1) Stabat Mater (Giovanni Battista Pergolesi, 1736)

O bijuterie între compozițiile religioase ale acestui interesant compozitor de secol 18, care a murit la doar 26 de ani. Textul este cel al unui imn catolic din secolul al 13-lea, și descrie cu multă emoție suferințele Fecioarei Maria ca martoră a crucificării Fiului ei. Compoziția l-a impresionat chiar și pe Bach (care a scris o adaptare proprie a lucrării).

2) Patimile (J. S Bach)

Patimile (aici vă propunem două dintre cele mai cunoscute) au fost scrise pentru a fi interpretate în cadrul slujbei luterane din Vinerea Mare. Pentru că ambele durează peste două ore, Bach a inclus în cadrul secțiunilor solo (dialogurile dintre personajele evanghelice) și pasaje corale, repetitive, pe care le puteau cânta și participanții la slujbă.

Muzica reliefează intens și cu mult dramatism caracterul diferitelor personaje și momentele-cheie ale acțiunii, iar dialogul dintre instrumente și vocile umane sunt de o expresivitate impresionantă. Aceste Patimi, deși istorisesc practic aceleași evenimente, sunt substanțial diferite.

Patimile după Sf. Ioan (1723) Prima lucrare din această serie; are un ritm mai alert în comparație cu Patimile după Sf. Matei. Lucrarea urmărește evenimentele din capitolele 18 și 19 ale Evangheliei după Ioan, iar tenorul care interpretează vocea Evanghelistului recită chiar versurile din Biblia lui Luther.

Patimile după Sf. Matei (1727) Una dintre marile capodopere ale muzicii clasice sacre. Este mai dramatică și plină de patos această compoziție, ca o meditație asupra rolului umanității în uciderea Celui nevinovat.

(Citiți mai multe despre Bach, compozitorul cu nume de apă, aici.)

3) Stabat Mater de Antonio Vivaldi (1712)

Veți descoperi aici un alt Vivaldi decât cel al Anotimpurilor, spre exemplu. Nu se simte aici energia vibrantă care a făcut celebră muzica acestui fabulos compozitor al Veneției baroce. E  o lucrare de o frumusețe simplă, sobră, aproape statică, ce emană delicatețe și un anume sentiment de interioritate – o frumoasă inspirație pentru perioada Săptămânii Mari. 

4) Christus am Ölberge/ Cristos pe Muntele Măslinilor de L.van Beethoven (1802)

Oratoriul (singurul al acestui compozitor uriaș) descrie tulburarea sufletească a lui Isus din Grădina Ghetsimani, înaintea arestării și crucificării sale. E un portret foarte uman al lui Isus aici, cu un accent particular asupra alegerii sale voluntare de a se supune celor ce urmau să se întâmple. Tenorul interpretează partitura lui Isus, soprana pe cea a unui înger (serafim), iar basul pe cea a apostolului Petru. Acest oratoriu a adus și primul succes al lui Beethovenîn Statele Unite, având premiera acolo în 1809. 

5) The Seven Last Words of Our Saviour on the Cross/ Ultimele șapte cuvinte ale Mântuitorului nostru pe cruce (Joseph Haydn – 1783)

Lucrarea orchestrală a fost compusă pentru a însoți citirea celor șapte lecturi din Evanghelie la slujba din Vinerea Marii a bisericii din Cádiz (Spania). A fost interpretată ulterior în numeroase țări, iar Haydn a transformat-o mai târziu în oratoriu. Include și o descriere muzicală a cutremurului ce a urmat crucificării. Este una dintre cele mai profunde compoziții ale lui Haydn, o meditație asupra gravității tragediei petrecute pe cruce, dar totodată și asupra speranței și a mântuirii. (Plata pentru această lucrare a fost la fel de specială ca și „produsul” livrat: preotul care o comandase i-a trimis lui Haydn un tort, compozitorul descoperind că era umplut cu monede de aur.)

6)The Messiah/ Mesia (George Frederic Handel – 1741)

Dincolo de foarte cunoscutul fragment Hallelujahacest oratoriu este una dintre cele mai cunoscute și frecvent interpretate lucrări corale din întregul repertoriu al muzicii clasice occidentale. Handel l-a scris având la dispoziție un număr redus de cântăreți și instrumentiști (despre motivele acestei situații, precum viața și creația lui Handel, puteți citi aici.) Însă după moartea sa au fost făcute mai multe adaptări pentru cor și orchestră mai mare, printre alții de către Mozart.

7) Symphony no. 2 „The Resurrection”/ Simfonia nr. 2 „Învierea” (Gustav Mahler – 1888/1894)

A fost prima compoziție majoră a lui Mahler și descrie credința sa de o viață în splendoarea Învierii. În deschiderea ultimei părți, compozitorul a introdus un fragment vibrantdintr-o poezie a poetului german F. Klopstock auzită la înmormântarea unuia dintre cei mai importanți dirijori ai secolului 19, H. von Bülow: „Da, te vei înălța din nou/ Tu, pulbere a mea!”. În timpul vieții a fost una dintre cele mai iubite lucrări ale sale. Premiera berlineză a acestei simfonii a deschis drumul celebrității pentru Mahler, și este ca un răspuns dat, peste timp, celebrei Simfonii nr. 9 a lui Beethoven, cu care are numeroase similarități.

8) Russian Easter Festival Ouverture/ Uvertura Marele Paște rusesc (Rimski-Korsakov – 1887/ 1888)

Concertul este una dintre cele mai cunoscute și rafinate lucrări ale acestui celebru compozitor romantic, alături de Capriciul spaniol și Șeherezada. Include teme preluate dintr-o veche colecție de cântece liturgice rusești pentru Paști, dar și pasaje solo impresionante pentru vioară, violoncel, trombon, clarinet și flaut. Muziorca creează o stare luminoasă, de speranță, subliniind triumful Învierii ca o sărbătoare a luminii și a bucuriei. Concertul a fost dedicat memoriei a doi compozitori celebri și prieteni ai lui Rimski-Korsakov, Modest Musorgski și Alexander Borodin.

(Puteți citi mai multe despre acest compozitor, membru al faimosului grup „Cei cinci”, și despre creațiile sale aici.) 

9) Regina Coeli/ Regina cerului de W. A. Mozart (1779 ?)

Textul este cel al unei vechi rugăciuni din liturghia romano-catolică, ce se recită între Înviere și Rusalii. Este un imn adresat Fecioarei Maria: „Bucură-te Regina Cerului, aleluia, căci acela pe care ai fost vrednică să îl porți, aleluia, a înviat precum a zis, aleluia.” E o muzică solară, plină de bucurie și lumină; dramatismul Patimilor a trecut, iar acum mama lui Isus se bucură împreună cu întreaga creație de Învierea sa.

10) Resurrexit/ A înviat din Messe solennelle/ Misa solemnă de H. Berlioz (1824)

O muzică cu o poveste de film: tânărul Berlioz, venit la Paris să studieze medicina asemenea tatălui său dar nutrind o profundă dorință de a compune, a scris această lucrare extinsă pentru cor și orchestră, ca să își facă un nume ca și compozitor. A fost însă nemulțumit de ea și a ars manuscrisul, cu excepția părții Resurrexit (rescrisă ulterior de Berlioz). În 1991, lucrarea întreagă a fost descoperită ascunsă în consola unei orgi din Antwerp, Belgia (compozitorul dăruise acea copie a lucrării unui prieten, ca suvenir) și, prin intermediul televiziunii, a cucerit Europa. O adevărată „înviere” triumfătoare și pentru această partitură.

 



03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.