Pablo Picasso și încă un preț record la 50 de ani de la moarte
https://www.ziarulmetropolis.ro/pablo-picasso-si-inca-un-pret-record-la-50-de-ani-de-la-moarte/

Anul 2023, în care s-au comemorat cincizeci de ani de la moartea celebrului pictor spaniol, a adus evenimente speciale, un scandal şi un nou preţ record pentru unul dintre tablourile sale.

Un articol de Dana Ionescu|10 noiembrie 2023

În 2023, Anul Picasso, sărbătorit în Europa și America, s-au desfășurat numeroase evenimente de ținută, multe dintre ele în Spania și în Franța, a doua patrie a pictorului, iar altele sunt în curs de desfășurare. Pe scurt, 42 de expoziții organizate la 38 de instituții, cum se anunțase încă din toamna anului precedent într-o conferință impresionantă, care a avut loc la Madrid:  16 în Spania, 12 în Franța, 7 în SUA, 2 în Germania, 2 în Elveția, 1 în Monaco, 1 în Belgia și 1 în România. Conferințe și dezbateri, studii noi și lucrări reeditate, dar mai ales creații celebre și creații puțin cunoscute, expuse după diferite concepte, i-au adus pe nenumărații admiratori ai pictorului într-o mulțime de spații ce stau anul acesta sub puternica fascinație exercitată de universul pictorului născut într-un oraș spaniol de pe malul Mediteranei.

Și, cum prezentul este intens preocupat să reconfigureze relația biografie-operă, în contextul gândirii corecte politic, Picasso nu putea rămâne necontestat în posteritate, mai ales într-o perioadă  în care opera sa este readusă în atenție la nivel internațional. Așa se face că în mai, ministrul Culturii din Spania, Miquel Iceta, s-a văzut nevoit să-și exprime refuzul, la Muzeul Picasso de la Paris, în prezența omoloagei sale din Franța și a președintelui francez Emmanuel Macron, de a-l „șterge” pe pictor din istorie. Solicitarea venea de la adepți ai mișcării #Metoo, care organizaseră mai multe manifestări ce denunțau caracterul abuziv și chiar „tiranic” al unor aspecte de viață privată, mai exact al relațiilor faimosului artist spaniol cu partenerele sale.

Săptămâna aceasta Anul Picasso a readus în atenția colecționarilor, a iubitorilor de artă, a agențiilor de știri și a presei un eveniment care confirmă încă o dată valoarea și forța de a cuceri a unei creații atât de bogate. La o licitație Sothebyʼs, desfășurată pe 8 noiembrie, la New York, „Femme à la montre”, o capodoperă semnată de Pablo Picasso în 1932, într-o perioadă în care se prefigura o schimbare de drum în traseul său artistic, a fost achiziționată pentru suma record de 139, 36 milioane de dolari.

Dar de ce ne mirăm? Aceasta a fost reacția unora dintre cunoscători, care au subliniat că cel mai scump tablou al lui Picasso rămâne „Les femmes d’Alger (Version ‘O’)” din 1955, achiziționat la licitație în anul 2015, pentru suma de 179, 4 milioane de dolari și devenit cea mai scumpă operă de artă modernă care s-a vândut vreodată la licitație. În treacăt fie amintit, unul dintre pictorii moderni cu cotă de piață excepțională, dar inferioară celei a artistului spaniol, rămâne austriacul Gustav Klimt, care chiar anul acesta a stabilit un alt record: casa Sothebyʼs a vândut celebrul tablou „Doamnă cu evantai” pentru 85, 3 milioane de lire sterline, aceasta devenind cea mai scumpă lucrare care s-a vândut vreodată în Europa.

La 50 de ani, când era deja un pictor celebru, ale cărui merite erau recunoscute, Pablo Picasso mai avea mult de spus în artă. Unul dintre tablourile pictate într-o perioadă când se pregătea pentru prima sa retrospectivă de amploare la Paris, orașul consacrării sale, dar dorea cu ardoare, susțin criticii, să arate că este și un pictor al viitorului, este această capodoperă inspirată de tânăra lui iubită Marie-Thérèse Walter, și intitulată „Femme à la montre”.  „Muza de aur”, cum au denumit-o criticii și cum a rămas în istorie, a însemnat, susțin biografii, un nou avânt în universul lui Picasso, și printre lucrările foarte cunoscute în care a imortalizat-o în stilul propriu se numără „Visul” (1932), „Nud, frunze verzi și bust” (1932) sau „Femeie cu pălărie și guler de blană” (1937).

Cât despre tabloul vândut la licitație săptămâna aceasta, nu e clar ce s-a întâmplat cu el o vreme, dar se știe că în 1968 a fost cumpărat de doamna Emily Fisher Landau, importantă colecționară de artă. De atunci și până acum, după ce proprietara a murit la vârsta de 102 ani, lucrarea a stat, pur și simplu, pe un perete din apartamentul ei din New York. Așa cum alte valori din colecția ei, semnate de Henri Matisse, Georgia O’Keeffe, Piet Mondrian, Paul Klee, Mark Rothko sau Andy Warhol au stat, și ele, în spații private.

Foto: © Succession Picasso 2023 ©Sotheby’s

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.

02
/10
/22

Un fotograf român explorează pentru prima dată viața sălbatică prin prisma emoțiilor transmise de păsări și animale. Este vorba despre Rareș Beșliu și expoziția „Emoții”, un preview al albumului fotografic cu același nume, ce va fi lansat în primăvara anului viitor.

29
/09
/22

Între 30 septembrie și 2 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, va putea fi vizitată în sala Auditorium (nivel -1) a MARe/Muzeul de Artă Recentă (B-dul Primăverii nr. 15, București) LIVE, instalația de artă video realizată de artistul vizual Alex Manea (n. 1988), care combină cele două mari pasiuni ale acestuia: arta vizuala și filmele.

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.