Patapievici, noul preşedinte Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-noul-presedinte-artmark/

Scriitorul Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), va ocupa funcţia de preşedinte al grupului Artmark, platforma privată de promovare culturală formată din şapte entităţi, printre care şi casa de licitaţii Artmark şi Lavacow.

Un articol de Petre Ivan|24 martie 2015

Patapievici, noul preşedinte Artmark / Luna martie a anului 2015 aduce o schimbare importantă în conducerea grupului Artmark, platformă privată de promovare culturală formată în prezent din şapte entităţi, dintre care cele mai cunoscute sunt casa de licitaţii Artmark, Centrul Cultural ArtSociety, Institutul Artmark de Management al Artei, casa de licitaţii online Lavacow, destinată comercializării artei contemporane româneşti şi est-europene, şi Artmark Historical Estate, specializată în recuperarea şi promovarea monumentelor istorice.

Astfel, după aproape şase ani, Manuela Plăpcianu se retrage din funcţia de CEO şi preşedinte Artmark, pentru a se dedica antreprenoriatului social în domeniul educaţiei. Însă Manuela Plăpcianu rămâne alături de echipa Artmark ca acţionar şi membru al consiliului executiv Artmark.

Funcţia de CEO Artmark va fi preluată de Alexandru Bâldea, acţionarul majoritar al grupului.

Totodată, noul preşedinte al grupului Artmark este, începând din 20 martie, Horia-Roman Patapievici, scriitor, filosof şi manager cultural, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2005 – 2012), vicepreşedinte (2008 – 2010) şi preşedinte (2010 – 2011) al EUNIC (European Union National Institutes for Culture).

Principalul mandat al noului preşedinte este coordonarea internaţionalizării operaţiunilor grupului, incluzând promovarea în Patapievicispaţiul european nu doar a artei contemporane româneşti, dar şi a valorilor patrimoniului cultural naţional, precum şi, nu în ultimul rând, continuarea demersurilor de profesionalizare şi accesibilizare a pieţei de artă româneşti.

Consiliul de excelenţă al grupului Artmark, ce supraveghează şi girează politicile întregii platforme culturale Artmark, cuprinde personalităţi culturale şi publice româneşti, ce şi-au asumat misiunea de a se implica în creşterea vizibilităţii culturii româneşti şi a impactului acesteia în modelarea societăţii româneşti, printre care fostul preşedinte al României Emil Constantinescu (1996 – 2000), prinţesa Marina Sturdza, artistul Ioan Sbârciu, preşedinte al Senatului Universităţii de Artă Cluj, Catrinel Pleşu, fostul director al Centrului Naţional al Cărţii, şi Angela Baillou, directorul regional Christie’s pentru Europa Centrală şi de Est.

Foto: Patapievici, Artmark – wikipedia

08
/12
/21

MNAC deschide, începând cu 9 decembrie 2021, al doilea sezon expozițional al anului care marchează două decenii de la apariția primului muzeu național de artă contemporană din România.

08
/12
/21

Episodul pilot al Sinestezia, proiectul cultural al Asociației Industrii Creative, s-a încheiat. Pe scurt, acesta a însemnat 5 zile în care 14 artiști au adus arta în fața publicului pe 5 scene, sub forme de manifestare variate și contemporane.

25
/11
/21

Expoziția-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene.

24
/11
/21

În perioada 26-30 noiembrie 2021, la Iași are loc prima ediție a evenimentului Sinestezia. Timp de 5 zile, publicul se va întâlni cu artiști ieșeni și din țară și va explora arta în diverse forme neconvenționale, atât fizic, cât și online prin transmisiuni live gratuite.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?