Controversatul arhitect Patrik Schumacher vine în România la conferinţa „Dynamic Fields – Responsive architecture“
https://www.ziarulmetropolis.ro/patrik-schumacher-controversatul-arhitect-vine-in-romania-la-conferinta-dynamic-fields-responsive-architecture/

Patrik Schumacher, controversatul arhitect, vine astăzi în România, la Dynamic Fields, în Pavilion C1, Romexpo, Bucureşti.

Un articol de Andrada Văsii|28 iulie 2013

Patrik Schumacher, controversatul arhitect, vine astăzi în România, la Dynamic Fields, în Pavilion C1, Romexpo, București. La invitaţia echipei şcolii Parametrica [digi fab school], Patrik Schumacher (dreapta), director al binecunoscutului birou de arhitectură Zaha Hadid Architects şi fondator al laboratorului de cercetare AADRL Londra, s-a alăturat proiectului Dynamic Fields, care şi-a propus să deschidă calea spre o altă abordare de cercetare în arhitectură pe piaţa din România.

14 zile de inovație, cercetare şi încercări, în care cei peste 50 de participanţi la workshop au studiat materiale, tehnici de construcţie şi modalităţi de a pune în practică, utilizând foarte puţine resurse şi testând în mod constant eficienţa tuturor elementelor din sistem.

Conţinutul a fost livrat de tutori cu experienţă internaţională în domeniu, specialişti din cadrul Zaha Hadid Architects sau câştigători de premii importante în arhitectură.

dynamic-recycling-dynamic-fields

De asemenea, important a fost şi mixul de participanţi atât din punct de vedere al diferenţelor culturale (România, Egipt, Rusia, Italia, Franţa, Danemarca, Belgia, Iran, Emiratele Arabe Unite, S.U.A etc.), cât şi din punct de vedere al experienţei lor (studenţi sau absolvenţi, arhitecţi, designeri de interior, produs şi urban, ingineri).

Workshopul Dynamic Fields introduce câteva metode cheie şi ambiţii ale parametricismului. […] Parametricismul nu poate fi învăţat sau extins pe baza unor simple emisii de imagini. De aceea acest tip de workshopuri, ca şi Dynamic Fields sunt cruciale pentru mişcarea parametrică.

Patrik Schumacher,
arhitect

Cu ajutorul instrumentelor digitale – programe precum Rhinoceros, Grasshopper -, au fost create prototipurile care vor fi expuse în cadrul conferinţei Dynamic Fields (Câmpuri dinamice).

Text preluat în parteneriat cu Modernism.ro

Foto credit: Modernism.ro

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.