Poveștile lui Tomșa
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestile-lui-tomsa/

Am dorit totdeauna să am în curte cireşi şi m-am străduit ani în şir să-mi realizez visul. Cei mai mulţi s-au uscat. A rămas primul pe care l-am sădit. Fiind bolnav, anul acesta nu m-am putut bucura de florile sale. Nu le-am văzut.

Un articol de Șerban Tomșa|23 mai 2018

Acum cireşul îşi întinde peste gard fructele date în pârg. Ca în filmele cu Chaplin, poţi prinde cu gura câte o cireaşă de câte ori ieşi ori intri pe poartă.

Vecinii n-au nicio restricţie în a culege ce se coace şi scapă de ciocurile graurilor care invadează anual crengile încărcate. Toată lumea e necăjită de jaful făcut de păsări, dar eu mă bucur că pot dărui ceva micilor păsări ale cerului.  Adevărul e că nu reuşesc să gust decât câteva fructe necoapte.

O necunoscută brună m-a strigat azi la poartă şi mi-a cerut cireşe.

– Serviţi-vă! am invitat-o.

A refuzat. Trebuia să-i dau eu fructele, nu să ia ea din ce nu era al său. Am cules o mână de cireşe şi i le-am oferit.

– Mulţumesc, a zis trecătoarea. Şi aşa e frumos. Să-i ceri omului ce doreşti, nu să iei tu, fără ca el să ştie.

Mda. Când realitatea e prea frumoasă, ficţiunea iese prost.

 

27
/03
/13

Când am fost recuziter la Bulandra şi am privit teatrul din toate unghiurile posibile mi-am dat seama că nu-mi mai pot şterge niciodată de pe retină acele imagini. Şi am hotărât să le prind într-o ramă mai mare. Am folosit ca ramă chiar viaţa mea. Iar teatrul îşi desfăşoară culorile lui pe o pânză care nu se va umple niciodată.

27
/03
/13

Săptămâna trecută am avut spectacol la Teatrul Naţional. Pe lângă activitatea de coordonare a Teatrului Studenţesc Podul, sunt actor-colaborator al Teatrului Naţional. Cele două „locuri de muncă“ sunt diferite, dar senzaţia este că s-ar putea completa unul pe celălalt.

15
/03
/13

O linişte în sală, de parcă toţi spectatorii uitaseră să respire... Apoi, unele voci din public au rostit, în şoaptă: „iubire“, intuind că va fi următorul cuvânt care va fi rostit şi pe scenă.

13
/03
/13

Ai ucide pentru o slujbă ca lumea într-o corporație? Cauți un job mortal, la o multinațională? Vrei să avansezi, țintești o poziție criminală, la vârful ierarhiei?

12
/03
/13

Eu mi-am dorit să fiu de meserie actor şi nimic altceva. Sunt conştient că timpurile pe care le trăiesc presupun ca acest fapt să nu poată rămâne unul singular şi nici recomandabil.

05
/03
/13

Un actor/regizor mi-a spus odată: „când o să te întrebe cineva dacă ai ucis vreodată, să zici că da. Pe scenă. Nu o să te creadă, dar tu ştii cel mai bine ce ai simţit.

17
/02
/13

EXCLUSIV Irina Margareta Nistor, critic de film, corespondenṭă specială de la Berlin pentru Ziarul Metropolis. „În sfârșit am ajuns la ea. Și este una strălucitoare, venită din lumea Fraților Lumière, e Luminița noastră, Gheorghiu, care a pășit pe covoarele roșii de la Cannes și Los Angeles cu „Moartea Domnului Lăzărescu” și  acum ca Doamna în […]

14
/09
/12

Să scriu în numele actorului George Ivaşcu, sau în numele directorului Teatrului Metropolis ? Sau în numele amândurora ? Cred că voi scrie din perspectiva omului îndrăgostit de artă.

Pagina 11 din 11« Prima...7891011