„Protestează împotriva statului” sau „Protestează la adresa statului”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/protesteaza-impotriva-guvernului-sau-protesteaza-la-adresa-guvernului-cum-e-corect/

Nici că au existat vremuri mai prielnice protestelor. Motive de protestat are toată lumea. Timpul şi-a ieşit din matcă, vorba Marelui Will, iar oamenii îşi ies din pepeni din ce în ce mai des.

Un articol de Monica Andronescu|10 decembrie 2022

Toamna anului 2020. Se răcorește și mai ales persoanele ajunse la vârsta a treia colindă piețele în căutarea viitoarelor murături. Toamna asta, pensionarii, căci mai ales lor le e drag acest obicei, le culeg cu… masca pe față. Tot cu mască de protecție ar trebui să urce și în autobuzul care îi duce la piață. Dar unii se opun din varii motive. Alții vor chiar să protesteze „împotriva măștii”, cum citim în publicații și auzim în jur. În tramvai și în autobuz, mai ales dimineața, auzi că toată suflarea protestează „împotriva guvernului, împotriva președintelui, împotriva măsurilor sanitare” etc. etc. etc. Deschizi presa și citești, oriunde te-ai afla: „Poliția din Berlin a oprit protestul activiștilor împotriva măștii…” (www.ziarulfinanciar.ro), „Protest împotriva lui Gigi Becali” (www.digisport.ro), „Polițiștii francezi protestează împotriva Guvernului” (www.forbes.ro).

„Protestați, protestați, dar nu picați în capcană!” îți spui în gând. O capcană… gramaticală, nu vă gândiți la altceva! Și zâmbiți: în ziua de azi, să te gândești la o capcană… gramaticală e un… lux!

Și care ar fi capcana… protestelor? Nu, nu ele sunt capcana! Pentru democrație, ele sunt necesare ca aerul pentru om. Ca mai mereu, cuvintele întind capcane. Ele fac și desfac realități și oameni. Ele trădează oameni. Și felul cum folosim „protest” și „a protesta”, azi pe buzele tuturor, ne trădează.

Pentru că ne pândește cu un pleonasm. E simplu. „A protesta împotriva” și, respectiv, „protest împotriva” sunt pleonasme. De ce? Pentru că „a protesta” înseamnă „a manifesta o împotrivire faţă de ceva, a-și exprima dezaprobarea față de ceva, a se opune”. Așadar, protestăm „la adresa guvernului”, nu „împotriva guvernului”. Exprimarea corectă din punct de vedere gramatical ar fi sunat, deci, puțin altfel: „(…) protestul activiștilor la adresa măștii”, „Protest față de Gigi Becali” sau „Polițiștii francezi protestează la adresa guvernului”. Altfel, pe scurt, dacă „a protesta” înseamnă „a te împotrivi”, sens moștenit de la străvechiul „protestari” din latină, cum te-ai putea „împotrivi împotriva”?

Un lux, carevasăzică, să te ocupi de arta cuvintelor, fundamentală în societate! Chiar și sau mai ales într-o societate în care totul se amestecă precum în Turnul Babel – ideile și, prin urmare, cuvintele, o societate care cultivă asiduu aparențele și are nevoie de proteste pentru a-și păstra sănătatea șubredă. Protestați, protestați, dar nu „împotriva neregulilor”, ci „la adresa neregulilor”!

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.