„Puşca de vânătoare“: trei chipuri ale iubirii
https://www.ziarulmetropolis.ro/pusca-de-vanatoare-trei-chipuri-ale-iubirii/

CRONICĂ DE CARTE „Puşca de vânătoare“, de Yasushi Inoue, este o nuvelă diafană, de o sensibilitate translucidă, prin care discernem cele mai diverse nuanţe ale iubirii. Stilul suav, îngreunat cu o tristeţe aproape ireală, aminteşte de profunzimea psihologică a nuvelelor lui Stefan Zweig.

Un articol de Teodora Gheorghe|24 aprilie 2013

CRONICĂ DE CARTE „Puşca de vânătoare“, de Yasushi Inoue, este o nuvelă diafană, de o sensibilitate translucidă, prin care discernem cele mai diverse nuanţe ale iubirii. Stilul suav, îngreunat cu o tristeţe aproape ireală, aminteşte de profunzimea psihologică a nuvelelor lui Stefan Zweig.

Citind primele pagini, ai impresia că autorul îţi împărtăşeşte o experienţă autentică, fiind protagonistul acesteia. Iluzia se spulberă însă destul de repede, printr-un ingenios mecanism literar. Un scurt poem în proză devine punctul din care se ramifică trei poveşti tulburătoare. Ele converg, către final, într-una singură, dezvăluind măiestria scriitoricească a scriitorului de origine japoneză.

Citiţi şi: AUDIO Marius Manole citeşte „Puşca de vânătoare“, pentru un dublu CD

Jōsuke Misugi trăieşte o existenţă solitară. Când se recunoaşte în versurile publicate într-o revistă de vânătoare, bărbatul decide să îi trimită autorului trei scrisori primite de la femeile care i-au marcat în mod dramatic destinul. Cuvintele lor pictează, pagină cu pagină, tabloul unei prăbuşiri.

Rândurile aşternute de Shōko trădează un tumult lăuntric demn de personajul unui roman.

Suferinţă poetizată

Tânăra îi reproşează duios unchiului ei legătura nelegiuită dintre el şi mama ei. Deşi pline de dragoste, lacrimile ei au „culoarea mâhnirii“, pe care ea însăşi o descoperă printre nuanţele mohorâte ale vieţii. Secretul din jurnalul mamei destramă nu numai un suflet, ci o lume întreagă construită în jurul inocenţei.

Midori, soţia lui Jōsuke, visează la o aventură toridă cu tânărul-antilopă, al cărui erotism provine din desprinderea de umanitatea încorsetantă. În spatele cinismului şi al aparentei detaşări emoţionale, Midori ascunde o ură mocnită pentru femeia care a înlocuit-o, dar şi pentru soţul care a înşelat-o. Răzbunarea ei se prefigurează subtil, culminând în cele din urmă cu agonia morţii lui Saiko.

Victima ideală a nuvelei, Saiko, evită a-şi recunoaşte cu adevărat vina de-a lungul confesiunii. Tristeţea ei nu izvorăşte neapărat din regretul de a fi comis o faptă reprobabilă, ci din imposibilitatea împlinirii unei iubiri umbrite în permanenţă de nefericirea altuia. Personaj complex şi alunecos, Saiko îşi poetizează suferinţa, dându-i aerul unei tragedii antice cu eroi damnaţi.

Muntele Amagi şi hotelul Izu capătă o dimensiune spirituală în nuvela lui Isushi. Prezenţa personajelor în aceste locuri este asociată marilor transformări interioare. La hotelul Izu, Midori este pentru prima dată martora infidelităţii soţului ei. Imaginea celor doi amanţi o va bântui mereu, ca un duh rău. Jōsuke începe să vâneze în preajma muntelui Amagi, al cărui farmec glacial îi reflectă propriul suflet îngheţat, incapabil de iubire.

Nuvela, apărută la Editura Humanitas Fiction, este o reală bijuterie literară, în care autorul împleteşte destine cu eleganţa unui poet.

Yasushi Inoue (1907–1991) s-a născut la Asahikawa, în Hokkaidō. În 1936 a absolvit Universitatea Imperială din Kyōto. Şi-a câştigat renumele de prozator cu nuvelele „Lupta de tauri“ şi „Puşca de vânătoare“. Opera sa cuprinde peste patruzeci de romane, peste optzeci de nuvele, numeroase proze scurte, mai multe volume de poezii, zece volume de eseuri şi însemnări, jurnale de călătorie, volume de estetică şi critică literară.

INFO

Miercuri, 24 aprilie, ora 19.00,

Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Seară japoneză

Puşca de vânătoare, de Yasushi Inoue
Invitaţi: Angela Hondru, Elisabeta Lasconi, Şerban Georgescu
Moderator: Raluca Popescu

26
/01
/23

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.