Radu Aldulescu, la 60 de ani. La mulţi ani!
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-aldulescu-la-60-de-ani-la-multi-ani/

Unul dintre cei mai importanţi prozatori români contemporani a împlinit 60 de ani. Fost tipograf, salahor, boxeur, ziarist şi, cel mai adesea, liber profesionist, Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul “Sonata pentru acordeon”, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor.

Un articol de Petre Ivan|30 iunie 2014

Desi este considerat de majoritatea criticilor literari cel mai valoros prozator apărut după 1990, Radu Aldulescu nu figurează în nici un manual, iar cărţile sale, deşi se vând relativ binişor, nu îi asigură nici măcar un trai semidecent, aşa cum s-ar întămpla în orice ţără civilizată.

“În momentul de față, 95 % dintre scriitorii din România își scot cărțile pe banii lor, așa cum și educația și cultura se fac tot pe banii cetățeanului. 2 sau 3 % dintre scriitori sunt privilegiați, în sensul în care nu scot cărți pe banii lor, dar nici nu câștigă nimic. Eu mă număr printre aceștia. Iar 1% sunt cei care câștigă din scris, și asta pentru că sunt și promovați”, spune Radu Aldulescu.

“În Ungaria, în Cehia, în Polonia sunt 30 – 40 de scriitori care trăiesc efectiv din scris. Trăiești din scris când o carte e publicată într-un tiraj de 6000, 7000, 20.000 de exemplare, atunci deja începi să produci, dar atunci când un roman apare în 1000 de exemplare n-ai cum. Paradoxul e că, înainte de ’89, meseria de scriitor nu exista în nomenclator, dar munca era retribuită. După ’90, când această meserie fost inclusă în nomenclator, scriitorul a încetat să mai câștige ceva.”, mai spune scriitorul născut în 1954, la Bucureşti.

Cronicile genocidului,

Cronicile genocidului,

După “Sonata pentru acordeon”, Radu Aldulescu a mai publicat romanele: “Amantul Colivăresei”, ”Îngerul încălecat”, “Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare”, “Proorocii Ierusalimului”, “Mirii nemuririi”, “Ana-Maria şi îngerii” şi „Cronicile genocidului”. A fost co-scenarist al filmului “Terminus Paradis”, regizat de Lucian Pintilie. În prezent, Aldulescu lucrează la un nou roman, despre care autorul nu a făcut nicio mărturisire până acum.

Cred că cel dintâi lucru care dăunează scriitorului, la noi, este talentul şi deopotrivă convieţuirea cu marea literatură, scrisul şi cititul zilnic, toate acele calităţi înnăscute şi deopotrivă dobândite, care te îndepărtează de relaţiile şi jocurile de putere din lumea literară şi atrofiază abilităţile necesare practicării lor.   RADU ALDULESCU

În 2013, Radu Aldulescu a fost desemnat câştigătorul Premiului Literar „Augustin Frăţilă”, cel mai valoros premiu literar din România, pentru romanul său „Cronicile genocidului”

Foto cu Radu Aldulescu şi „Cronicile genocidului” – wikipedia, facebook.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?