Razvan Petrescu, “Scrisori catre Mihai” – lansare de carte la Humanitas Cişmigiu / VIDEO
https://www.ziarulmetropolis.ro/razvan-petrescu-scrisori-catre-mihai-lansare-de-carte-la-humanitas-cismigiu-video/

Răzvan Petrescu, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români de proză scurtă, îşi lansează astăzi, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu volumul “Scrisori către Mihai”. Alături de autor vor fi prezenţi la eveniment criticul literar Alex Ştefănescu, jurnalista Ema Stere şi Iren Arsene, director Curtea Veche Publishing.

Un articol de Petre Ivan|5 decembrie 2014

România anilor 1980. O prietenie între doi tineri de 23 de ani care pare sortită unui sfârşit brusc – unul dintre ei, Mihai, reuşeşte să emigreze în Franţa. Cel rămas în ţară este Razvan Petrescu, tânărul furios, nostalgic, vag depresiv care după Revoluţie avea să devină probabil cel mai talentat autor român de proză scurtă.

Schimbul epistolar dintre cei doi prieteni constituie o dublă oglindă – pe de o parte una îndreptată către realităţile celei mai întunecate perioade a comunismului românesc şi pe de altă parte reflectând disperarea unui artist în devenire care nu îndrăzneşte să întrevadă o scăpare din sistemul totalitar.

Pentru ca scrisorile să treacă de capcana cenzurii, autorul lor apelează la nenumărate acolade stilistice, jocuri de cuvinte şi subtilităţi pe care ochiul obtuz al celui care citea fraudulos corespondenţa nu le-ar fi putut decripta în cheie corectă, dar care, la aproape 30 de ani distanţă, constituie mostre de ironie subtilă care vor isca infinite delicii.

Sarcasm, ghiduşie, referinţe muzicale şi literare, cuvinte inventate, ritm al frazei variabil, toate acestea sunt deopotrivă ingrediente şi mărci stilistice care nu doar că anticipează scriitura viitorului prozator ci reprezintă chiar chintesenţa ei.Razvan Petrescu

Răzvan Petrescu, descris de Marius Chivu ca “maestrul din umbră al literaturii române scurte”, este eseist, prozator, dramaturg. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1982 şi a profesat timp de opt ani, după care s-a dedicat muncii de redactor, lucrând la revistele “Cuvîntul” şi “Amfiteatru”, apoi la Editura Litera şi Editura Allfa. Din 2004 pînă în prezent este redactor la Editura Curtea Veche. Top of Form

Despre Razvan Petrescu

Născut în 1956, absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, profesează opt ani ca medic. Este descoperit în 1986 de criticul literar Mircea Martin şi frecventează cenaclul Universitas pînă în decembrie ’89.

Renunţă la medicină în 1990 şi lucrează la revistele Cuvîntul şi Amfiteatru, apoi la editurile Litera, All şi Curtea Veche Publishing.

La Cartea Românească îi vor apărea volumele de proză scurtă Grădina de vară (1989, Premiul Fundaţiei Liviu Rebreanu), Eclipsa (1993, Premiul oraşului Tîrgovişte), Într-o după-amiază de vineri (1997, Premiul Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte de la Cluj, Premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de proză a anului şi Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), metajurnalul Foxtrot (2008, Premiul Radio România Cultural).

În 2013 i se publică volumul Variaţiuni pe o temă de Vater-Puccini — interviuri în proză (Curtea Veche Publishing, 2013).

A scris două piese de teatru: Farsa (1994, Editura Unitext, Premiul UNITER) şi Primăvara la bufet (1995, Editura Expansion, Marele Premiu la Concursul Naţional de Dramaturgie „Camil Petrescu”, ediţia I, şi Premiul Uniunii Scriitorilor).

E distins în fiecare an cu Ordinul Muncii clasa a III-a în grad de cavaler. Deoarece a făcut un copil legal, a fost tradus în Israel (Editura Nymrod, 2007), Spania (Editura El Nadir, 2010) şi Anglia (University of Plymouth Press, 2012). Îi plac murele.

Foto: Razvan Petrescu – facebook, editura Curtea Veche

Video: by Pantacruel

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.