„Roboțelul de aur”. Sinceritate
https://www.ziarulmetropolis.ro/robotelul-de-aur-sinceritate/

Realizat de Radu Mocanu şi Mihai Dragolea şi disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboţelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare româneşti din 2015. Povestea emoţionantă a boxeriţei Steluţa Duţă, crescută la orfelinat.

Un articol de Ionuţ Mareş|25 martie 2017

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015, deși nu a avut parte, din păcate, și de o distribuție în cinematografe. A fost prezentat, printre altele, la One World Romania și a câștigat marele trofeu al festivalului Docuart de la București.

Cei doi tineri cineaști, veniți dinspre televiziune și nominalizați pentru „tânără speranță” la Premiile Gopo 2016 pentru acest prim film, ilustrează foarte bine care ar trebui să fie unul din rolurile majore ale autorilor de documentare atunci când abordează un caz foarte mediatizat: să meargă în profunzimea subiectului, pentru a-l elibera de senzaționalismul și melodramatismul cu care îl acoperă de obicei presa și pentru a permite o înțelegere mai nuanțată, o apropiere a spectatorului de personaje și de viețile lor.

Povestea protagonistei din „Roboțelul de aur” are toate ingredientele unui narațiuni hollywoodiene. Steluța Dută este o boxerită de 32 de ani, multiplă campioană europeană și mondială. Ea a fost abandonată la naștere și a crescut în diverse case de copii în perioada comunistă, iar la vârsta de 16 ani a fost alungată din cămin. După o perioadă foarte dificilă, este descoperită la 20 de ani de un antrenor de box, care îi va deveni și părinte adoptiv.

Radu Mocanu și Mihai Dragolea o urmăresc pe Steluța Duță în timp ce se pregătește pentru un ultim mare campionat din cariera de boxeriță, unde un eventual succes ar putea-o ajuta să își facă, în sfârșit, un rost în viață. Este elementul care împinge în față dramaturgia și creează o intrigă, o așteptare, ca într-un scenariu clasic.

În tot acest timp, tânăra își înfruntă și trecutul: își întâlnește familia adoptivă, în cea mai emoționantă și dureroasă secvență a filmului, datorită naturalismului puternic, dar și prieteni din copilărie, alături de care merge la unul din fostele cămine și o revede pe fosta directoare despre care spune că o bătea, dar de care își amintește totuși cu o ușoară afecțiune. Este impresionantă luciditatea cu care protagonista și foștii săi colegi vorbesc despre trecutul lor de copii abandonați și despre aspirații.

23mar play

„Roboțelul de aur” este disponibil, de joi, pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână. Click pe imagine pentru a vedea filmul!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cei doi regizori, care sunt și autorii scenariului, mizează pe un stil cât se poate de simplu și de direct, aproape instinctiv, lipsit de artificii (fără muzică sau comentariu din off): nu e loc pentru compoziții sofisticate ale cadrelor, pentru o mizanscenă elaborată, pentru imagini „frumoase”.

Importantă este protagonista – urmărită îndeaproape de o cameră de filmat curioasă și dornică să surprindă și să redea cu cât mai multă sinceritate câteva momente revelatoare din viața spectaculoasă a acestei tinere ambițioase, de care spectatorul se poate atașa foarte ușor.

Camera de filmat nu adoptă cu rigorizitate o poziție observațională, nu caută întotdeauna să devină un martor invizibil. Este mult mai liberă, așa cum se dovedește și Steluța Duță. În multe secvențe, personajele vorbesc ca pentru cameră, răspunzând probabil întrebărilor sau impulsurilor realizatorilor.

Reușita acestui documentar – aparent fără pretenții, dar eficient în ceea ce își propune – vine din amestectul dintre, pe de o parte, personalitatea specială și expresivitatea Steluței Duță și, de altă parte, simplitatea unei regii care nu încearcă să atragă atenția asupra sa, ci se pune, discret, în serviciul protagonistei, lăsând-o să-și dezvăluie forța.

 

Articol apărut și pe blogul lui Ionuț Mareș.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.