ROSSINI, geniul operei, vedeta lăudată de Beethoven, gurmandul
https://www.ziarulmetropolis.ro/rossini-vedeta-laudata-de-beethoven-gurmandul/

OAMENII MUZICII Inovatorul operei comice, Gioachino Rossini, s-a născut pe 29 februarie 1792. A fost elogiat de Beethoven, adorat de Verdi, poreclit „Monsieur Crescendo”, a scris 30 de opere în 10 ani şi a dat numele unei fripturi.

Un articol de Cristina Enescu Aky|28 februarie 2020

Talent precoce, compozitor uimitor de prolific, el  însuși un personaj spumos, Gioachino Rossini a fost nu doar un revoluționar al operei italiene (fiind în timpul vieții sale printre cei mai adulați compozitori ai Italiei și chiar al Europei) ci și un abil manager al creațiilor sale, un om de lume căutat în cercurile bune dar și un spirit extrem de jovial și comic. Numeroasele inovații dar și stilul personal pe care le-a adus în muzică l-au transformat în doar câțiva ani în cel mai faimos compozitor al vremii sale, întrecut doar de Beethoven. Mult timp, numele lui Rossini a fost practic sinonim cu opera italiană.

La aniversarea acestui fabulos creator de opere și muzici memorabile, vă prezentăm doar câteva din motivele pentru care merită să îl (re)descoperiți pe Rossini și să îi ascultați captivantele compoziții:

  • Rossini este considerat unul din cei trei „sfinți” ai bel canto-ului, alături de Bellini și Donizetti, iar operele sale (în mod special „Bărbierul din Sevilla”) sunt printre cele mai frecvent interpretate în toată lumea, alături de cele scrise de Mozart, Verdi și Puccini.
  • A trăit 76 de ani, dar întrucât s-a născut pe 29 februarie, cu câteva luni înainte de a muri și-a sărbătorit de fapt abia a 19-a zi de naștere oficială.
  • Stendhal scria despre el, în volumul de memorii pe care i l-a dedicat: „În ultimii 12 ani nu a existat om care să fie mai des subiect de conversație de la Moscova la Napoli, de la Londra la Viena, de la Paris la Calcutta decât cel care este subiectul acestor memorii. Gloria lui deja nu cunoaște alte granițe decât cele ale civilizației înseși, și totuși are abia 32 de ani.”
  • Cu el a început așa-numitul Secol de Aur al operei italiene (pe care a revoluționat-o și a adus-o pe noi culmi de entertainment, cum am spune astăzi). A fost o celebritate a vremii sale, o vedetă în societate și unul dintre puținii care și-au propus și chiar au și reușit să se îmbogățească din muzică.
  • Era faimos pentru rapiditatea și totodată măiestria cu care compunea, însă paradoxal și pentru comoditatea sa. „Recicla” adesea teme muzicale anterioare compuse de el în lucrări ulterioare, și prefera să compună în pat – poziție din care, se spune, într-o zi i-a căzut o foaie din partitura la care lucra. Prea leneș pentru a se mișca din pat să o ridice, Rossini a preferat să rescrie de la zero respectiva piesă, în final reușind de fapt să creeze de fapt o compoziție complet nouă.
  • A scris aproape 40 de opere în doar 12 ani, dar și muzică de cameră, diferite cântece și lucrări pentru pian. La 12 ani compusese deja 6 sonate. A devenit celebru la 20 de ani (cu operele „Tancredi” și „Italiana în Alger”, ambele având premiera la doar trei luni distanță la Veneția), și s-a retras ca compozitor în plină glorie la 37 de ani, nemaiscriind apoi nicio operă așa cum promisese în ciuda insistențelor publicului. A scris apoi doar câteva cântece și lucrări scurte pentru pian.
  • Mare gurmand dar și bucătar și amfitrion cunoscut, Rossini a fost prieten cu un celebru bucătar francez, Marie-Antoine Carême, care i-a dedicat mai multe rețete (printre care Tournedos Rossini, un steak de vită garnisit cu foie gras, trufe și un sos de vin de Madeira). La rândul său, Rossini a compus arii pentru pian dedicate unor antreuri și deserturi. Când a locuit și a lucrat la Paris, Rossini organiza festinuri răsunătoare pentru prieteni și diferite personalități ale vremii.

  • Notorietatea europeană a câștigat-o în special datorită operelor sale comice (opera bufa), deși a compus și compozițiilor de opera seria (pentru care a devenit mai cunoscut la apogeul carierei sale, dar care ulterior au căzut în uitare multă vreme). El însuși un excelent solist, Rossini a scris muzici pe care interpreții de operă o adorau.
  • În tinerețe a fost poreclit „Tedeschino” („Micul german”) datorită venerației sale pentru Mozart (care de fapt a fost austriac..), iar mai apoi și „Monsieur Crescendo” (o ironie la adresa modului aproape manierist, uneori excesiv și comercial, am spune astăzi, în care a utilizat crescendo-ul ca efect dramatic în operele sale).
  • A fost mentorul multor tineri compozitori printre care și Verdi, care l-a admirat enorm. Pentru aniversarea de un an a morții lui Rossini, Verdi a inițiat un proiect în urma căruia el și alți 12 compozitori italieni au scris „Messa per Rossini”, compoziție de tip recviem care însă nu a apucat să fie interpretată. Partitura completă a fost descoperită abia în 1970, iar în 2017, după 148 de ani de la moartea lui Rossini, acest recviem a fost în sfârșit interpretat la Bologna, în bazilica unde Verdi intenționase să fie cântat acest omagiu muzical adus marelui său maestru.
  • Legat de preferințele sale muzicale, Rossini spunea: „Beethoven de două ori pe zi, Haydn de patru ori, dar Mozart în fiecare zi… Mozart e mereu adorabil”.
  • L-a cunoscut și vizitat pe Beethoven, pe care îl admira enorm, când acesta era deja surd, bolnav și sărac. Beethoven i-ar fi spus, prin mesaje scrise: „Deci dv. sunteți compozitorul Bărbierului din Sevilla. Vă felicit. Va fi mereu jucată cât timp va exista operă italiană. Nu încercați niciodată să scrieți altceva decât operă bufă; orice alt stil ar fi un act de violență față de natura dv.

Secvențe din „Bărbierul din Sevilla”

  • Indiscutabil bijuteria supremă a operelor sale este „Bărbierul din Sevilla”, compusă la 23 de ani și considerată cea mai importantă operă comică scrisă vreodată. Rossini spunea că a compus-o în 12 zile (ulterior a scris „La Cenerentola”/ „Cenușăreasa” în doar 20 de zile). A fost primită inițial cu mare ostilitate la premiera de la Roma (1816): publicul a protestat pe tot parcursul spectacolului, care a fost presărat cu diverse incidente nefericite (chitara contelui Almaviva a avut nevoie de înlocuirea unor corzi, Don Basilio a căzut și și-a rupt nasul, iar scena a fost traversată la un moment dat de o pisică). Una dintre cele mai recognoscibile arii din tot repertoriul de operă este Largo al factotum” din această operă.
  • Uvertura ultimei sale opere, „William Tell” (în special finalul acesteia), este una din cele mai cunoscute piese ale muzicii clasice. (Îndrăzniți să spuneți că nu ați auzit-o niciodată, chiar și din desenele cu Bugs Bunny…)

Celebrul final al uverturii din opera „William Tell”

  • În Italia a compus pentru numeroase teatre de operă, Teatro La Scala din Milano și Teatro La Fenice din Veneția l-au adorat, dar a lucrat mult și în alte țări. Ajuns la Paris în 1823, a devenit rapid unul dintre cei mai apreciați compozitori ai capitalei franceze, fiind numit de guvernul francez director al Théâtre-Italien, care promova operele italiene. Devenit bogat și extrem de agreat în societate datorită muzicii dar și a șarmului și umorului său, a călătorit mult prin Europa, fiind primit regește în marile centre ale operei (Paris, Londra, Viena).
  • Rossini a scris piese cu un extrem de bine dozat simț al comicului și al ritmului, motiv pentru care teme din muzica sa au fost adesea folosite în desene animate (cel mai celebru fiind episodul „Rabbit of Seville”/ „Iepurele din Sevilla”, cu Bugs Bunny), filme sau seriale (precum „Seinfeld”) sau reclame.
  • Multe dintre uverturile operelor sale sunt frecvent incluse în programul concertelor de muzică clasică. Succesul uverturilor rossiniene pare să fi avut și o cauză pragmatică: în vremea sa, publicul de operă obișnuia să vorbească în voie pe parcursul spectacolelor, astfel că strategia lui Rossini a fost să compună uverturi cât mai captivante care să distragă atenția spectatorilor de la pălăvrăgelile uzuale.
  • Astăzi, cele mai iubite opere rămân „Bărbierul din Sevilla”, „La Cenerentola” (Cenușăreasa), „Coțofana hoață” („La gazza ladra”), „Semiramida”, „Elisabeta, regina Angliei”, „Moise în Egipt” sau „Tancredi”.

          Uvertura operei „La gazza ladra” („Coțofana hoață”)

  • În cele trei stagiuni din perioada 2017-2018, în toată lumea s-au înregistrat (conform www.operabase.com) 532 de producții cu 2.319 reprezentații, în 255 de teatre/locații.
  • Din 1980, Rossini Opera Festival are loc anual la Pesaro, orașul său natal. Festivalul a contribuit la renașterea interesului pentru multe lucrări mai puțin cunoscute ale lui Rossini, care apoi au devenit parte din repertoriul standard al operei mondiale.
  • Un exemplu notoriu pentru măiestria partiturilor de voce rossiniene este foarte popularul „Duetto buffo di due gatti” („Duet comic pentru două pisici”). E cu „miau” de la cap la coadă. Deși unii susțin că piesa nu a fost compusă direct de Rossini, ci este o compilație din 1825 a unor teme din opera „Otello” a compozitorului (1816), ea este reprezentativă pentru umorul și caracterul ludic din partiturile lui Rossini.

În cuvintele lui Gioachino…

„Orice tip de muzică e bună, cu excepția celei plictisitoare.”

„Wagner are momente frumoase, dar sferturi de oră îngrozitoare.”

„A mânca, a iubi, a cânta și a digera sunt cu adevărat cele patru acte ale operei comice cunoscute sub numele de viață.”

„Apetitul este pentru stomac ceea ce este iubirea pentru inimă. Stomacul este dirijorul, el conduce grandioasa orchestră a pasiunilor noastre, și o incită la acțiune.”

„Dați-mi o listă cu haine pentru curățătorie și o să v-o pun pe muzică.”

Dacă v-am trezit curiozitatea….

La Opera Națională din București puteți viziona „Bărbierul din Sevilla” (regia Matteo Manzzoni, mișcarea scenică Andrea Gavriliu, dirijor Ciprian Teodorașcu) peste exact 2 luni, adică miercuri 29 aprilie, de la ora 18:30. Detalii aici.

 

29
/09
/20

Acum când, în alte vremuri, am fi fost în plină redeschidere de stagiuni teatrale, vă propunem câteva gânduri despre bucuriile teatrului și de teatrul vieții prin vorbele lăsate de unii dintre oamenii cei mai minunați ai teatrului românesc, plecați din păcate dintre noi: Ștefan Bănică, Radu Beligan, Cătălina Buzoianu, Ștefan Iordache, Marin Moraru și Olga Tudorache.

10
/09
/20

OAMENII MUZICII Compozitorul avangardist și teoreticianul american John Cage (1912-1992) a fost unul dintre marii inovatori și experimentatori ai secolului XX. Un pionier al folosirii neconvenționale a instrumentelor muzicale precum și al muzicii electroacustice, Cage este și astăzi o piatră de poticnire ce ridică sprâncenele melomanilor, dar rămâne indiscutabil și un deschizător de orizonturi în muzica, dansul și arta secolului XX.

23
/08
/20

24 august 1899 nu este o zi ca oricare alta. Atunci, într-o zi din ultimele veri ale secolului al XIX-lea, s-a născut la Buenos Aires unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului care urma.

21
/08
/20

E dimineața zilei de 23 august 1926. O zi de luni. Rudolph Valentino, primul sex-simbol de la Hollywood, se trezește pe patul său de la New York Polyclinic Hospital. Nu știe că e ultima dimineață din viața lui… Are 31 de ani.

20
/08
/20

OAMENII MUZICII Recitalurile de pian ale unor VIP-uri precum Elton John, Tori Amos, Keith Jarrett și alții, ce fac publicul să vibreze în extaz? Se datorează în bună parte pianistului și compozitorului de geniu Franz Liszt. A fost o personalitate cosmopolită, scriitor, profesor de pian și dirijor, dar mai ales „creatorul” pianistul-vedetă și al recitalurilor pianistice de tip show.

14
/08
/20

Celebrul artist plastic belgian René Magritte s-a stins din viață într-o zi de vară, pe 15 august 1967, la 68 de ani. A fost înmormântat la cimitirul Schaerbeek din Bruxelles. Mai jos îl vedeți fotografiat, lângă tabloul său, „Pelerinul”, de Lothar Wolleh, chiar în anul în care a murit...

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

31
/07
/20

În seara de 4 august 1984, Richard Burton s-a dus la culcare pentru ultima dată. Nu s-a mai trezit niciodată. Cauza morții: hemoragie cerebrală. Peste câteva zile a fost înmormântat în cimitirul din Celigny (Geneva), îmbrăcat în costum roșu galez și împreună cu un volum de poezie de Dylan Thomas.

19
/07
/20

OAMENII MUZICII Pe 11 iulie 1937, la doar 38 de ani, murea la Hollywood cel care a marcat fundamental muzica clasică și cea de jazz din secolul XX, George Gershwin. Muzica lui este și astăzi la fel de proaspătă și incitantă ca acum un secol, iar opera „Porgy and Bess” dar și multe cântece ale sale sunt nelipsite din repertoriul actual.

10
/07
/20

A fost odată o artistă care avea să danseze încă din copilăria petrecută la San Francisco. Peste ani, avea să fie considerată creatoarea care a inventat dansul modern. Isadora Duncan, dansatoare și coregrafă, spirit curios și neconvențional, a căutat întotdeauna un adevăr personal prin arta ei, un adevăr mai presus de corp.

Pagina 1 din 3412345...102030...Ultima »