Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana, depus la Castelul Peleș
https://www.ziarulmetropolis.ro/sicriul-cu-trupul-neinsufletit-al-reginei-ana-depus-la-castelul-peles/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astfel rămâne pentru posteritate mult controversatul Mircea Eliade (1907-1986). Licențiat în Litere și Filozofie al Universității din București, el obține în 1928, o bursă de studii în India de la maharajahul de Kassimbazar.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Între românii care au influențat cultura europeană, Eugen Ionescu (1909-1994) ocupă un loc de excepție.

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE. Puțini români s-au bucurat de o notorietate internațională netăgăduită. Între aceștia, Martha Bibescu (1886-1973) ocupă un loc de excepție.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE. „Unul din cei mai mari moraliști ai tuturor timpurilor.” Așa a fost caracterizat imediat după moarte filosoful și eseistul Emil Cioran (1911-1995).

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa a fost socotit poetul brașovean Ștefan Baciu (1918-1993). Elev al prestigiosului liceu Andrei Șaguna, licențiat în Drept, el a făcut gazetărie la București și Brașov.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Nicolae Iorga susținea că cea mai strălucită pleiadă de specialiști români s-a format în deceniile ce au avut drept cumpănă începutul secolului XX. Emil Racoviță (1868-1947) este un exemplu concludent în acest sens.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa a fost caracterizată drama istoricului român Aurel Decei (1905-1976), vicepreședinte al Societății Internaționale a Orientaliștilor (Istanbul) și membru al Societății regale engleze de orientalistică (Londra).

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

MEMORIA CULTURALĂ Povestea exilatului condamnat la moarte în 1945, grațiat în 1966, decedat în 1980, la München. Pamfil Șeicaru a rămas în istoria presei românești ca cel mai important gazetar din interbelic.

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.