Special Ziarul Metropolis: Recomandări pentru TIFF 2017
https://www.ziarulmetropolis.ro/special-ziarul-metropolis-recomandari-pentru-tiff-2017/

PREVIEW Începe a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca (2-11 iunie). Pentru că la un eveniment cinematografic atât de mare este esenţial să ştii ce filme vrei să vezi sau merită văzute, Ziarul Metropolis vă propune un ghid.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 Iunie 2017

Pentru că nu mai e nevoie să semnalez filmele de mare public care vor fi proiectate, câte unul pe seară, în celebra Piaţa Unirii din centrul Clujului, printre care şi „Afacerea Pigot” (în prezenţa invitatului special, Alain Delon), am considerat important să atrag atenţia asupra câtorva titluri din secţiunile tradiţionale.

Este un ghid inevitabil subiectiv (bazat deopotrivă pe filme deja văzute şi pe cunoştinţele despre operele anterioare ale regizorilor), dar care sper să ofere o minimă orientare printre zecile şi zecile de evenimente pe care le propune un festival-monstru aşa cum este TIFF, ajuns la a 16-a ediţie.

Competiţie

Competiţia de 12 titluri are cel puţin un lungmetraj şoc: filmul polonez „Teren de joacă” („Playground”), al debutantului Bartosz M. Kowalski. O experienţă cinematografică puternică, foarte greu de dus până la final, despre violenţa inerentă naturii umane. Tot din competiţie merită semnalat excelentul film bulgar „Gloria” („Slava”), realizat de Kristina Grozeva şi Petar Valchanov: portretul tandru al unui om simplu, prins fără voia lui în mecanismul cinic al politicii şi al presei.

Supernova

Una din cele mai căutate secţiuni este Supernova, cea care adună câteva din cele mai premiate şi discutate filme ale ultimului an. Direct de la ediţia din acest an a Cannes-ului (mai exact, din secţiunea „Quinzaine des Réalisateurs”) vin două filme de neocolit, în primul rând datorită numelor regizorilor: „Frost”, al celui mai cunoscut şi titrat cineast lituanian, Sharunas Bartas (omagiat anul trecut la TIFF), şi „Jeannette: l’enfance de Jeanne d’Arc”, un musical despre copilăria legendarei Ioana d’Arc, realizat de unul din cei mai excentrici regizori ai momentului, Bruno Dumont.

Din  Competiţia de la Berlin este adus „The Party”, noul film al cunoscutei regizoare britanice Sally Potter. Un „must see” este şi „Frantz”, (deja) antepenultimul film al lui François Ozon: un film de epocă, realizat într-un alb-negru impresionant. Obligatoriu este şi „Neruda”, un portret neconvenţional al marelui poet şi om politic chilian Pablo Neruda, realizat de unul din cei mai importanţi cineaşti din Chile, Pablo Larraín.

Nonficţiune

Pasionaţii de nonficţiune nu ar trebui să rateze cele mai noi documentare realizate de provocatorul regizor austriac Ulrich Seidl şi de impresionantul cineast ucrainean Serghei Lozniţa. Primul vine cu „Safari” – pornind de la ideea că occidentalii sunt nişte rasişti, nazişti, colonialişti şi criminali latenţi, Seidl filmează câţiva turişti austrieci şi nemţi care merg la vânătoare de antilope şi girafe în Africa. Despre un alt tip de turism bizar, cel la fostele lagăre de exterminare naziste, vorbeşte şi Lozniţa în „Austerlitz”, în binecunoscutul său stil observaţional.

Demn de interes este şi „Secondo Me”, un documentar în care Pavel Cuzuioc (regizor din Republica Moldova, dar stabilit de mai mulţi ani în Austria) urmăreşte doi garderobieri (unul de la Opera din Viena şi altul de la Opera din Milano) şi o garderobieră (de la Opera din Odessa). Personaje carismatice, filmat cu empatie şi eleganţă.  Cinefilii împătimiţi nu ar trebui să lipsească de la documentarul „76 Minutes and 15 Seconds with Abbas Kiarostami”, în care regizorul Seyfolah Samadian îi face un portret marelui cineast iranian Abbas Kiarostami, dispărut dintre noi în 2016.

Ziua maghiară

Deşi mică, cinematografia maghiară este de câţiva ani una dintre cele mai îndrăzneţe şi premiate din lume. Iar două din cele mai recente succese vor putea fi văzute la TIFF, în secţiunea „Ziua maghiară”. Câştigător la începutul anului al Ursului de Aur la Berlin, „Despre trup şi suflet”, al regizoarei Ildiko Enyedi, este o poveste de dragoste în care banalul cotidian şi cerebral este amestecat cu fantastic şi oniric. O dramedie savuroasă este „Nu vă daţi jos pantofii!”, filmul cu care cunoscutul regizor Szabolcs Hajdu a câştigat Competiţia la Festivalul Karlovy Vary în 2016.

Retrospective

Un eveniment cu adevărat special şi de neocolit de la această ediţie a TIFF este retrospectiva de şapte filme (şase lungmetraje şi un scurtmetraj) dedicată unuia din cei mai mari cineaşti francezi din toate timpurile: Jean-Pierre Melville. Posibilitatea de a vedea într-o sală de cinema, în copii restaurate, câteva capodopere ale cinematografiei franceze este rară, şi de aceea este cu atât mai preţioasă această serie de filme indispensabile pentru orice cinefil: „24 heures de la vie d’un clown” (1946), „Le silence de la mer” (1949), „Bob le flambeur” (1956), „Léon Morin, prêtre” (1961), „Le doulos” (1963), „L’armée des ombres” (1969) şi „Le cercle rouge” (1970).

Tot din categoria retrospective merită văzute cele trei titluri selectate din filmografia cineastei Kira Muratova: „Sindromul astenic” (1989), „Ieşiţi în lume” (1978) şi „Eterna întoarcere acasă” (2012).

Zilele Filmului Românesc

Nu pare să fie un an strălucitor pentru filmul românesc de ficţiune. Poate de aceea, cele mai atractive filme din secţiunea dedicată producţiilor autohtone sunt documentare. Dintre filmele care vor putea fi văzute în premieră la TIFF (adică nu au mai fost până acum în festivaluri sau cinematografe), patru opere de nonficţiune sunt opriri obligatorii.

În primul rând, „Ouăle lui Tarzan”: regizorul Alexandru Solomon a filmat în Abhazia (republică separatistă din Georgia), la un institut medical de cercetare pe maimuţe, creat de sovietici în anii `20. Un film tulburător despre istorie şi străfundurile îngricoşătoare ale naturii umane.

Cu documentarul „Ţara moartă”, Radu Jude oferă unul din cele mai radicale filme româneşti recente: o operă de nonficţiune construită exclusiv dintr-un montaj cu fotografii din anii `30 şi `40 ale celebrului fotograf Costică Acsinte. Imaginile sunt completate de o coloană sonoră cu fragmente din jurnalul unui medic evreu din aceeaşi perioadă, citite de însuşi Radu Jude.

O experienţă intensă oferă şi „Procesul”, un documentar-anchetă realizat de Ilean Bîrsan şi Claudiu Mitcu despre Mihai Moldoveanu, fost ofiţer al Armatei române condamnat la 25 de ani de închisoare pentru o crimă din anii `90 pe care susţine că nu a comis-o. În „Planeta Petrila”, tânărul cineast Andrei Dăscălescu a filmat lupta celebrului artist Ion Barbu cu autorităţile locale, care vor să demoleze clădirile istorice ale celei mai vechi mine din ţară.

O descoperire este „Vânătoare”, un lungmetraj realizat de Alexandru Bălteanu, născută în România, dar stabilită în Germania la începutul anilor 2000, unde studiază regia la Academia Germană de Film şi Televiziune (DFFB) din Berlin. Un film cu o estetică apropiată de documentar, despre o zi din viaţa a trei prostituate de la margine de Bucureşti, jucate de Corina Moise, Iulia Lumânare şi Iulia Ciochină.

Evenimente speciale

Dintre evenimentele speciale, un reper este proiecţia filmului „100 de lei”, al prea puţin cunoscutului regizor Mircea Săucan, unul din cei mai îndrăzneţi, dar şi cei mai persecutaţi cineaşti români din timpul comunismului. Un film aparte,  care va fi proiectat în prezenţa celor patru interpreţi: Dan Nuţu, Ion Dichiseanu, Ileana Popovici şi Violeta Andrei.

Tot din această secţiune merită revăzută capodopera din 1986 a lui David Lynch, „Catifeaua albastră”. Tot o capodoperă de neocolit este şi filmul „The General”, realizat de Buster Keaton în 1926, cu atât mai mult cu cât proiecţia va fi acompaniată live de trio-ul francez Diallèle. Ultimul film al marelui regizor polonez Andrzej Wajda, „Imaginea de apoi”, cu rol testamentar, este o emoţionantă evocare a unuia dintre cei mai mari pictori din Polonia, Wladislaw Strzeminski, persecutat de regimul comunist instalat în 1945.

Iar pentru cei lipsiţi de pudibonderii şi prejudecăţi, există o inedită mini-secţiune dedicată unor filme erotice excentrice, realizate în anii `70 şi `80.

Programul complet al TIFF poate fi găsit aici.

Foto sus: Gael García Bernal.

09
/12
/18

TOP Am ales cele mai relevante filme românești ale anului, din cele 25 de titluri de ficțiune care au ajuns în 2018 în cinematografe. Nu a fost un an rău: cinema-ul românesc a continuat să impresioneze în festivaluri, iar unul dintre filme, „Moromeții 2”, a stabilit chiar un record de spectatori.

21
/11
/18

OPINIE Cum se explică succesul lui „Moromeții 2”, care pare de neoprit în drumul de a deveni cel mai vizionat film românesc cel puțin de după 2000? Am încercat să ofer cinci motive ale acestei primiri neașteptate pe care publicul român i-o oferă noului film al veteranului regizor Stere Gulea.

30
/09
/18

Festivalul de film documentar fARAD propune la cea de-a 5-a ediție, care se desfășoară anul acesta în perioada 3-7 octombrie la Cinema Arta, o selecție de 12 filme inspirat selecționate, proiectate în prezența realizatorilor și conectate, mai mult decât oricând, la realitate. Tema acestei ediții este Trup/Suflet.

06
/08
/18

PREVIEW Am intrat în a doua jumătate a anului, iar cinematografia română se pregătește pentru filmele toamnei. Aproape 20 de titluri ar urma să ajungă pe marile ecrane, printre care unele semnate de Paul Negoescu, Radu Jude, Tudor Giurgiu, Radu Muntean sau Stere Gulea. „Touch Me Not” rămâne pentru 2019.

09
/05
/18

ANALIZĂ În afară de prezența în competiția de la Cannes în 2017, ce au în comun filme precum „The Square”, „Loveless”, „The Killing of a Sacred Deer”, „You Were Never Really Here” și „Happy End”? Reprezintă un cinema cinic, sentențios și intimidant cu spectatorul.

12
/04
/18

OPINIE Competiția ediției din 2018 a Festivalului de la Cannes combină câteva nume consacrate și obișnuiți mai noi sau mai vechi ai Croazetei cu cineaști care concurează pentru prima dată pentru Palme d'Or sau chiar aflați la debut. Niciun lungmetraj românesc în selecția din acest an.

02
/04
/18

ANCHETĂ Continuăm demersul de a vi-i prezenta pe unii dintre cei mai promiţători tineri regizori români de film ai momentului. Nu au debutat încă în lungmetraj, dar sunt şanse mari – scurtmetrajele lor stau deja mărturie – să tot auzim de următorii cinci cineaști în anii care vor veni: Radu Matei Bărbulescu, Cecilia Felméri, Cristina Haneș, Luiza Pârvu și Andrei Răuțu.

28
/03
/18

OPINIE Dominată de filmul „Un pas în urma serafimilor” și afectată în desfășurarea sa de rigorile transmisiei în direct la televiziune, cea de-a 12-a ediție a Galei Premiilor Gopo a reflectat ceva din situația de moment a cinematografiei române.

05
/03
/18

OPINIE Sincer, nu înțeleg snobismul multor cinefili sau prieteni cunoscători de cinema, exprimat în special pe Facebook, față de Oscaruri. Premiile Oscar sunt ceea ce sunt, și asta de mulți ani, dacă nu dintotdeauna.

30
/12
/17

SPECIAL Cinema-ul de autor nu a murit, aşa cum îl deplâng cinefilii nostalgici. Se fac în fiecare an multe filme foarte bune – o arată şi topul celor mai reuşite titluri de ficţiune văzute în 2017. Poate că se găsesc mai greu, dar ele există şi aşteaptă să fie descoperite.

11
/12
/17

SPECIAL Anul 2017 nu a fost nici rău, dar nici extraordinar de bun pentru cinematografia română - nici un foarte mare film. 20 de filme de ficţiune lansate în săli, trei documentare bune, câteva prezenţe în festivaluri (însă fără Cannes), surprinzător de multe debuturi şi câţiva actori foarte tineri şi promiţători.

01
/06
/17

PREVIEW Începe a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca (2-11 iunie). Pentru că la un eveniment cinematografic atât de mare este esenţial să ştii ce filme vrei să vezi sau merită văzute, Ziarul Metropolis vă propune un ghid.

15
/10
/16

Povestea uluitoare a unui film, „Şi va fi...” (1992), realizat în România de un regizor basarabean, Valeriu Jereghi, cu bani de la Moscova şi în timp ce URSS se prăbuşea. Film relansat duminică, la sala de cinema a Muzeului Ţăranului, într-o proiecţie cu intrare liberă în cadrul „Les Films de Cannes a Bucarest”.

Page 1 of 41234