Ștefan Lupașcu, un Descartes al vremii noastre
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-lupascu-un-descartes-al-vremii-noastre/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În rândul personalităţilor aproape necunoscute azi în România şi receptate încă anevoie în străinătate, se numără filosoful Ștefan Lupaşcu (1900-1988).

Un articol de Georgeta Filitti|14 decembrie 2017

Desțărat de la 16 ani, dar păstrându-și cetățenia română, el s-a mai întors doar pentru satisfacerea stagiului militar. Produs al școlii franceze (liceul Buffon din Paris, Facultatea de Litere și cea de Științe de la Sorbona) și cetățean francez din 1947, Lupașcu a lucrat vreme de zece ani la Centrul Național de Cercetare Științifică, până când activitatea sa a fost socotită incompatibilă cu profilul instituției. Motivul? Lucrările lui de logică, metodologie și ontologie nu puteau fi cuprinse în programul de cercetare. Și totuși cu cele 15 lucrări de logică și mai ales prin Cele trei materii (publicată în 1960), în care specialiștii au văzut „un nou discurs asupra metodei”, asemuindu-l astfel cu René Descartes, locul lui în știința contemporană a ajuns bine definit.

E vorba de logica antagonistă (între un factor omogenizant, de tip fizic, altul eterogenizant, de tip biologic – cele două componente ale materiei aflate în conflict) căreia Ștefan Lupașcu îi aduce un al treilea factor, materia psihică, cu rol de echilibrare a celor doi factori antagonici. Cercetările contemporane din microfizică și microbiologie tind să confirme logica terțiului inclus, cu alte cuvinte să întărească teoriile românului.

Aceiași exegeți au susținut că Lupașcu a contribuit „cu destulă violență” la îndepărtarea concepțiilor învechite generate în secolul al XIX-lea cu privire la sensul istoriei. Ideile lui au fost îmbrățișate de promotorii picturii non figurative și antidogmatice. Ei au văzut în logica ternară a acestuia unicul instrument de explicare a diversității lumii reale. Omul și cele trei etici ale sale, volum publicat în 1986, a pus în discuție două probleme majore ce frământau omenirea: totalitarismul și democrația (cu componentele lor interpretabile: tradiție, sacru, educație, familie, învățământ, artă, limbaj, mit ș.a.).

Cofondator al revistei „Le troisième millénaire”, Ștefan Lupașcu s-a aplecat în paginile acesteia asupra științelor care au ajuns să domine epoca noastră: informația ori cultura holistică. Această abordare i-a permis să privească termeni altădată antagonici (obiect/subiect, inert/viu, științe ale naturii/științe sociale) într-o lumină atenuantă. Formula pendulatorie de rezolvare a contradicțiilor e rezumată de comilitonii săi în trei principii: Totul este unul, totul este divers. Să accepți două contrarii deodată. Răsturnarea permanentă a lui pentru spre contra.

Receptat cu rezerve, așa cum s-a întâmplat cu mulți autori de sisteme filosofice revoluționare, Lupașcu a dobândit totuși notorietate în Franța unde a fost membru al Societății de filozofie și al celei de estetică. Academia Română i-a recunoscut valoarea post mortem, în 1991. Gânditorul român rămâne un exemplu, printre multe altele, de înzestrare excepțională, caracter inovator și unicitate, nu totdeauna înțelese de contemporani.

Cofondator al revistei „Le troisième millénaire”, Ștefan Lupașcu s-a aplecat în paginile acesteia asupra științelor care au ajuns să domine epoca noastră: informația ori cultura holistică.

Foto: Adevărul



13
/05
/16

Pe locul de azi al teatrului ODEON, exista, la începutul secolului al 19-lea, un palat locuit de domnul ţării ; de fapt era o îngrămădire de clădiri, cu stiluri amestecate şi fel de fel de podoabe interioare.

11
/05
/16

Vreme de peste o sută de ani, locul unde se află restaurantul şi cofetăria Capşa a fost considerat printre „centrele nervoase” ale oraşului. La 1812, după ce Rusia ne-a răpit Basarabia iar pe tronul ţării era vodă Caragea, aici şi-a instalat un Mathias Brody o baracă uriaşă unde a montat mai multe diorame. Timp de 4 ani, bucureşteni curioşi, de la boierii cu caftan la „prostime”, s-au perindat prin faţa imaginilor încremenite, dar atât de expresive: alaiuri împărăteşti, oraşe minunate, vase surprinse de furtună pe mare.

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

27
/04
/16

Domnia Regelui Carol I a coincis cu o perioadă din istoria Europei cunoscută drept La belle époque. Atunci s-a construit masiv, s-au preluat modele, mai ales franţuzeşti, au fost invitaţi să lucreze în ţara noastră arhitecţi francezi, germani, cehi. Iniţiativa principală a aparţinut suveranului care a dispus (susţinând masiv din caseta particulară) ridicarea, refacerea sau modernizarea unor edificii rămase şi azi emblematice pentru Bucureşti.

25
/04
/16

Aşa a fost supranumit un domnitor în Ţara Românească din şirul fanarioţilor aflat pe tron între 1786 şi 1789. Nu făcea parte din familiile nobile din Fanar ci era, după spusa ambasadorului francez la Ţarigrad, „un ţărănoi din Arhipelag”.

11
/04
/16

Soprana Maria Callas a studiat Conservatorul din Atena şi a debutat în spectacolul “Tosca” la Teatrul Regal din Atena. Femeia plină de capricii, iubită sau urâtă cu aceeaşi forţă, fusese capabilă să-şi schimbe înfăţişarea şi să devină un mit, în urma unei banale cure de slăbire.

09
/04
/16

Între „misterele Bucureştiului” care stăruie de mai bine de un secol și jumătate, moartea violentă a lui Barbu Catargiu ocupă un loc aparte. Asasinat politic? Crimă pasională? Faptă de nebun? Răspunsul n-a fost aflat, deşi din vreme în vreme istoricii se pleacă, din păcate fără succes, asupra acelui moment. Dosarul a dispărut destul de repede după întocmire, procurorul Deşliu a fost demis şi lumea a început să se lanseze în ipoteze.

04
/04
/16

Prezenţa patrupedelor pe uliţele, apoi pe străzile oraşului, e o realitate consemnată încă de la întemeierea lui, pe vremea legendarului cioban Bucur. Ţinuţi la început să păzească proprietăţile, dar înmulţiţi fără socoteală, câinii au ajuns şi obiect de distracţie în mahalale.

02
/04
/16

„Chestiunea orientală” a însemnat un concept istoric vehiculat cu ardoare din sec. XVIII până la războiul din 1877-1878. Era vorba de disputele dintre marile puteri pentru dominarea drumului spre Orientul Apropiat. Ele au generat războaiele austro-ruso-turce, desfăşurate mai toate şi pe pământ românesc.

01
/04
/16

Trei sferturi de veac şi-a închinat viaţa în slujba cântecului şi, mai ales, a romanţei, despre care spunea că este cea mai sinceră, cea mai pătimaşă expresie a unei epoci şi a societăţii. Cântecele lui de inimă albastră au făcut duminici de vis din toate zilele săptămânii. Gică Petrescu s-a născut pe 2 aprilie 1915 si s-a stins din viață pe 18 iunie 2006.

28
/03
/16

La jumătatea anilor ’60, Ion Dichiseanu o cunoaşte la Festivalul de Film de la Beirut pe Sara Montiel, actriţă şi cîntăreaţă celebră în acea vreme, şi se îndrăgosteşte de ea la prima vedere. După puţin timp, când Sara ajunge la Bucureşti pentru a susţine o serie de concerte, vrea să-l întâlnească. Aşa începe povestea lor de iubire, descrisă în volumul “Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel”, apărut la Polirom.

23
/03
/16

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi organizează expoziţia Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, ce valorifică patrimoniul MNLRI şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria noastră literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită.

22
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Oraş de câmpie, cu mai toate casele făcute din chirpici, paiantă ori nuiele  - asta până la mijlocul secolului al XIX-lea – Bucureştiul a rămas expus tuturor calamităţilor: inundaţii, cutremure, incendii. Acestea din urmă pârjoleau o uliţă, o mahala, până în 1847, când au distrus aproape o treime din el.

21
/03
/16

„Cu Bach, viaţa ar fi suportabilă chiar şi într-un canal” - Emil Cioran. Considerat, alături de Mozart şi Beethoven, cel mai mare compozitor al lumii, Johann Sebastian Bach s-a născut într-o zi de 21 martie (1685).

Pagina 20 din 34« Prima...10...1819202122...30...Ultima »