Stoicul Seneca și tragediile sale
https://www.ziarulmetropolis.ro/stoicul-seneca-si-tragediile-sale/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Roma antică a rămas mereu tributară culturii greceşti. Opera lui Seneca, născut cu cinci ani înainte de era noastră, o dovedeşte din plin. Născut la Cordoba (Spania) într-o familie din nobilimea provincială (tatăl său scrisese un preţios tratat de oratorie) şi educat la Roma, el s-a dedicat în primul rând filosofiei, adoptând stilul de viaţă excesiv de sobru al stoicilor.

Un articol de Georgeta Filitti|8 iunie 2018

Călătorește în Egipt, e senator, intră în conflict cu împăratul Claudiu, care îl exilează opt ani în Corsica. În timpul lui Nero e mare favorit dar implicarea într-o conjurație împotriva împăratului îl duce la sinucidere, cerută chiar de acesta (anul 65 e.n.)

Cele 9 tragedii rămase de la el au ridicat un semn de întrebare: Seneca filosoful era una și aceiași persoană cu autorul dramatic? Critica de specialitate, până în zilele noastre, a convenit că persoana rămâne unică. Tragediile, fără excepție, au subiecte din lumea grecească. Iată-le: Hercule furios, după Euripide. Eroul îl omoară pe Lycus, tiranul Tebei,  și familia sa.

Este urmărit de ura Junonei deoarece era fiul natural al soțului ei, Jupiter. Pogoară nebunia asupra lui și îl face să-și ucidă familia. Apoi își limpezește mintea, stăpânindu-și disperarea.

 Troienele evocă drama femeilor din Troia captive la greci. Hecuba, văduva lui Priam, află, alături de tovarășele de suferință,  de uciderea fiului lui Hector și a Polixeniei (fiica lui Priam), sacrificată umbrei lui Achile.

Fenicienele, piesă păstrată fragmentar, din care se înțelege drama urmașilor lui Oedip. Orice încercare de împăcare între fiii acestuia, Eteocle și Polinice, dă greș.

Fedra descrie pasiunea vinovată a soției lui Teseu pentru feciorul vitreg, Hipolit. Cast, acesta o respinge și Fedra, furioasă, îl pârăște tatălui că a vrut s-o seducă. Blestemul lui Teseu duce la moartea inocentului Hipolit. Fedra se sinucide de disperare.

Oedip reia tema tratată de Sofocle a ucigașului fără voie al tatălui său Laios și apoi a căsătoriei sale cu Jocasta, propria mamă. Agamemnon îl urmează pe Eschil care tratează tragedia cuceririi Troiei, a uciderii eroului de către soție, în complicitate cu vărul Egist.

Tieste este povestea cumplită a Atrizilor.

Atreu și Tieste, părinții lui Agamemnon și ai lui Egist se urăsc de moarte. Înșelat, Tieste se duce la curtea fratelui său care îi ucide copiii și îl poftește la un ospăț cu rămășițele acestora.

 Hercule pe muntele Olta înfățișează clipe dramatice din viața prea cunoscutului erou. Nebună de gelozie, soția lui, Dejanira, îi dăruise o cămașă otrăvită care îi distruge trupul. Încearcă să se sinucidă pentru a-și curma durerea dar în cele din urmă rațiunea biruie și Hercule supraviețuiește.

 Medeea este inspirată de opera similară. Vrăjitoarea Medeea, refugiată la Corint cu soțul ei Iason, află că acesta vrea s-o părăsească pentru a se căsători cu Creusa, fiica stăpânitorului locului, Creon.

Încearcă să-și convingă bărbatul să fugă amândoi din Corint dar acesta refuză. Prin copiii lor ea trimite Creusei bijuterii și un văl otrăvit care o ucide. În același timp dă foc cetății. Într-un ultim gest de nebunie, își ucide copiii, în prezența soțului, apoi dispare în văzduh într-un car tras de dragoni.

Întreaga operă dramatică a lui Seneca poartă pecetea filosofiei stoice care recomanda acceptarea loviturilor sorții și reprimarea bucuriilor și a durerilor excesive. Stoicii considerau că destinul nu poate fi ocolit ci acceptat în mod rațional și calm.

Reacția inversă (mânia, împotrivirea) însemna pierderea luptei cu destinul și făcea posibilă tragedia. Omul are o singură opțiune viabilă: să se lase doborât de loviturile sorții, să le întâmpine cu seninătate.

Aceasta este și esența tragediilor lui Seneca: lupta omului cu destinul său, acceptarea acesteia ca generatoare a virtuții. Și mai departe, categorisirea personajelor în morale, care acceptă destinul, și vicioase, care i se împotrivesc.

Piesele lui Seneca se vor fi jucat, în vremea lui, în teatre publice sau private.

Oricum, ulterior ele au exercitat o influență hotărâtoare asupra teatrului european. Shakespeare, Corneille, Racine l-au luat ca model. Tragediile sale rămân subiect permanent de meditație, aducând în discuție condiția omului și a destinului său, din Antichitate până în zilele noastre.

Foto: Seneca – facebook

 

 



17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?