Stoicul Seneca și tragediile sale
https://www.ziarulmetropolis.ro/stoicul-seneca-si-tragediile-sale/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Roma antică a rămas mereu tributară culturii greceşti. Opera lui Seneca, născut cu cinci ani înainte de era noastră, o dovedeşte din plin. Născut la Cordoba (Spania) într-o familie din nobilimea provincială (tatăl său scrisese un preţios tratat de oratorie) şi educat la Roma, el s-a dedicat în primul rând filosofiei, adoptând stilul de viaţă excesiv de sobru al stoicilor.

Un articol de Georgeta Filitti|8 Iunie 2018

Călătorește în Egipt, e senator, intră în conflict cu împăratul Claudiu, care îl exilează opt ani în Corsica. În timpul lui Nero e mare favorit dar implicarea într-o conjurație împotriva împăratului îl duce la sinucidere, cerută chiar de acesta (anul 65 e.n.)

Cele 9 tragedii rămase de la el au ridicat un semn de întrebare: Seneca filosoful era una și aceiași persoană cu autorul dramatic? Critica de specialitate, până în zilele noastre, a convenit că persoana rămâne unică. Tragediile, fără excepție, au subiecte din lumea grecească. Iată-le: Hercule furios, după Euripide. Eroul îl omoară pe Lycus, tiranul Tebei,  și familia sa.

Este urmărit de ura Junonei deoarece era fiul natural al soțului ei, Jupiter. Pogoară nebunia asupra lui și îl face să-și ucidă familia. Apoi își limpezește mintea, stăpânindu-și disperarea.

 Troienele evocă drama femeilor din Troia captive la greci. Hecuba, văduva lui Priam, află, alături de tovarășele de suferință,  de uciderea fiului lui Hector și a Polixeniei (fiica lui Priam), sacrificată umbrei lui Achile.

Fenicienele, piesă păstrată fragmentar, din care se înțelege drama urmașilor lui Oedip. Orice încercare de împăcare între fiii acestuia, Eteocle și Polinice, dă greș.

Fedra descrie pasiunea vinovată a soției lui Teseu pentru feciorul vitreg, Hipolit. Cast, acesta o respinge și Fedra, furioasă, îl pârăște tatălui că a vrut s-o seducă. Blestemul lui Teseu duce la moartea inocentului Hipolit. Fedra se sinucide de disperare.

Oedip reia tema tratată de Sofocle a ucigașului fără voie al tatălui său Laios și apoi a căsătoriei sale cu Jocasta, propria mamă. Agamemnon îl urmează pe Eschil care tratează tragedia cuceririi Troiei, a uciderii eroului de către soție, în complicitate cu vărul Egist.

Tieste este povestea cumplită a Atrizilor.

Atreu și Tieste, părinții lui Agamemnon și ai lui Egist se urăsc de moarte. Înșelat, Tieste se duce la curtea fratelui său care îi ucide copiii și îl poftește la un ospăț cu rămășițele acestora.

 Hercule pe muntele Olta înfățișează clipe dramatice din viața prea cunoscutului erou. Nebună de gelozie, soția lui, Dejanira, îi dăruise o cămașă otrăvită care îi distruge trupul. Încearcă să se sinucidă pentru a-și curma durerea dar în cele din urmă rațiunea biruie și Hercule supraviețuiește.

 Medeea este inspirată de opera similară. Vrăjitoarea Medeea, refugiată la Corint cu soțul ei Iason, află că acesta vrea s-o părăsească pentru a se căsători cu Creusa, fiica stăpânitorului locului, Creon.

Încearcă să-și convingă bărbatul să fugă amândoi din Corint dar acesta refuză. Prin copiii lor ea trimite Creusei bijuterii și un văl otrăvit care o ucide. În același timp dă foc cetății. Într-un ultim gest de nebunie, își ucide copiii, în prezența soțului, apoi dispare în văzduh într-un car tras de dragoni.

Întreaga operă dramatică a lui Seneca poartă pecetea filosofiei stoice care recomanda acceptarea loviturilor sorții și reprimarea bucuriilor și a durerilor excesive. Stoicii considerau că destinul nu poate fi ocolit ci acceptat în mod rațional și calm.

Reacția inversă (mânia, împotrivirea) însemna pierderea luptei cu destinul și făcea posibilă tragedia. Omul are o singură opțiune viabilă: să se lase doborât de loviturile sorții, să le întâmpine cu seninătate.

Aceasta este și esența tragediilor lui Seneca: lupta omului cu destinul său, acceptarea acesteia ca generatoare a virtuții. Și mai departe, categorisirea personajelor în morale, care acceptă destinul, și vicioase, care i se împotrivesc.

Piesele lui Seneca se vor fi jucat, în vremea lui, în teatre publice sau private.

Oricum, ulterior ele au exercitat o influență hotărâtoare asupra teatrului european. Shakespeare, Corneille, Racine l-au luat ca model. Tragediile sale rămân subiect permanent de meditație, aducând în discuție condiția omului și a destinului său, din Antichitate până în zilele noastre.

Foto: Seneca – facebook

 

 



21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.

Page 1 of 9312345...102030...Last »