Tehnologia poate anihila scenografia?
https://www.ziarulmetropolis.ro/tehnologia-poate-anihila-scenografia/

Scenografia este arta de a executa decoruri şi costume pentru un spectacol de teatru. În era tehnologiei, scenografia poate fi transpusă prin mijloace multimedia şi astfel teatrul ne conduce într-o altă dimensiune sau ne creează o iluzie optică. Helmut Stürmer şi Carmen Lidia Vidu explică dacă mijloacele multimedia pot fi un inamic al scenografiei clasice.

Un articol de Judy Florescu|22 octombrie 2014

Premiat UNITER pentru întreaga sa activitate, Helmut Stürmer este o personalitate importantă în domeniul scenografiei, la nivel internațional. A semnat scenografia pentru: „Noul locatar”, regia: Tompa Gabor, la Northern Stage Ensemble, Newcastle și Teatrul Nottara, București, „Ubu înlănțuit”, regia: Tompa Gabor la Teatrul de Comedie București, , „Lulu”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Radu Stanca, Sibiu,”Troilus și Cressida”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul „Katona Jozsef” din Budapesta, „Faust”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Radu Stanca, Sibiu și „Rinocerii”, regia: Tompa Gabor, Teatrul Radu Stanca, Sibiu.

În cadrul colocviului „Scenografie, tehnici audiovideo și decor de lumini“, organizat de Cristina Rusiecki ca parte a Festivalului Festin pe Bulevard de la Teatrul Nottara,  Helmut Stürmer a vorbit despre colaborarea cu Silviu Purcărete la spectacolul „Faust” și despre rezistența scenografiei în vremuri în care tehnologia ține loc de decor.DSC00007-001pp

 

Helmut Stürmer, scenograf: „Eu n-am reușit niciodată să înlocuiesc macheta fizică cu imaginile făcute pe computer. Computerul te minte. Până și la arhitectură recunoști care este făcută pe calculator și care este făcută de mână.  Sigur că fără computer nu mai poți să construiești nimic. Sunt absolut necesare.  Dar niciodată tehnologia nu o să înlocuiască procesul creației. Nu sunt deloc împotriva multimedia, dar depinde la ce o folosești și cu ce scop o folosești.  Multimedia poate să fie uneori extraordinară.  Vreau să pledez pentru libertatea de expresie a artistului. Dogma este cel mai periculos lucru în dezvoltarea artei noastre post-moderne.”

 

DSC00050-001ppLa același colocviu a fost invitată și regizoarea Carmen Lidia Vidu, care ne-a mărturisit motivele pentru care nu lucrează cu scenografi și preferă să apeleze la multimedia ca alternativă de expresie artistică.

Spectacolele create de Carmen Lidia Vidu pe care le putem vedea la ora actuală în București sunt „Pescarul și sufletul său” la Teatrul Odeon, „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase” la Godot Cafe și „Pescărușul. Ultimul Act” la Centrul Dansului București.

Carmen Lidia Vidu, regizor: „Multimedia face parte din viața mea personală. Am lucrat de la început cu aparatură care îmi năștea multimedia ca pe o chestiune firească, umană, nu ca pe o chestiune teatrală.  Elementele mele au fost prezente la nivel de aparat foto, de cameră de luat vederi, de televizoare, de proiecție pe zid, pe ecran, și așa mi-am creat universul. Jocul între liniște și țipăt este mai mult la nivel multimedia, la nivel de spectacol – o combinație între tempo-ul actorului și vâltoarea informației. Așa trăiesc eu, foarte contrastant, probabil: între o liniște ardelenească și o isterie sârbească. Probabil asta se vede în spectacole. Îmi găsesc cu greu textele. Nu încerc să le malformez și să le fac ale mele. Cred că mă voi simți împlinită atunci când voi fi un regizor și un autor total.”

Foto/video: Judy Florescu

19
/03
/24

Nominalizat în acest an la Women's Prize for Fiction, romanul „Cele opt vieți ale unui trickster de-o vârstă cu veacul” de Mirinae Lee, o coreeancă mutată în SUA, spune povestea teribilă a unei femei evadate din Coreea de Nord.

18
/03
/24

Proiectul „Întâlnirile Teatrul azi la Masca” iniţiat de revista Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, continuă seria de discuții profesionale cu a doua masă rotundă dedicată, de această dată, dramaturgiei românești.

18
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie.

15
/03
/24

Cea de-a cincea ediție a Festivalului Filmului Palestinian, organizată de Centrul Cultural Mahmoud Darwish, sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, se va desfășura între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie la Cluj-Napoca, cu o nouă direcție artistică și o prezentare a cinematografiei palestiniene ca un Cinema of Existence.

14
/03
/24

Unul dintre cei mai importanți regizori europeni, cunoscut pentru abordarea sa contemporană a pieselor clasice și montările provocatoare din punct de vedere politic și social, Thomas Ostermeier montează pentru prima dată un spectacol în România.

14
/03
/24

Astăzi, pe 14 martie, se împlinesc trei ani de la moartea ei, la Paris, în 2021, atunci când Covidul făcea ravagii și oprise lumea în loc. Avea aproape 90 de ani.

13
/03
/24

În perioada 12-15 martie 2024, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București organizează cea de-a XXV-a ediție a Ușilor Deschise, în cele două sedii ale sale, din Str. Matei Voievod nr. 75-77 și Str. Tudor Arghezi nr. 3b.

13
/03
/24

Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români peste hotare, aplaudat în prestigioase săli de concerte ale lumii, ca Auditorium-ul din Barcelona, Musikverein – Viena sau Sala Ceaikovski – Moscova, apreciatul violonist Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu pe care are privilegiul de a interpreta, și un program dedicat integral lui Mozart definesc un eveniment de neratat la Sala Radio.