Tineri artiști caută bunici care să îi învețe pasiunile lor
https://www.ziarulmetropolis.ro/tineri-artisti-cauta-bunici-care-sa-ii-invete-pasiunile-lor/

Cunoaşteţi bunici pricepuţi şi volubili, care să aibă poveşti pentru Retro Radio? Actori, regizori şi muzicieni, alături de peste 30 de bunici, doresc să recompună istoria – unică şi antologică – a culturii artizanatului informal din România.

Un articol de Liliana Matei|15 ianuarie 2021

Ei vor să știe totul despre zacuscă, murături sau mileuri, despre șosete, fulare și mănuși sau despre tiparele din revista Burda. Îi interesează măștile cu argilă, rostul trusei de scule, grădinăritul sau secretele vinului de țară.

Dacă bunicii tăi se pricep la unul din domeniile de mai jos, au chef să povestească și crezi că le-ar plăcea să intre în echipă, înscrie-i completând formularul de aici.

Interviurile cu ei vor sta la baza unui nou podcast original, ce pornește de la convingerea că generația bunicilor noștri este o sursă de înțelepciune, umor și talent.

Haine – tricotat, croșetat, împletit, confecții, pielărie, croitorie, vopsit, decolorat hippie etc

Băuturi – țuică, pălincă, vișinată, vin și alte băuturi de casă

Rețete – murături, marmelade și gemuri, zacuscă, conserve, inventat rețete noi etc

Frumusețe – măști de față, de păr, creme, săpunuri

Grădinărit: tuns gard viu, plante pe casa scării, mici sere, straturi la bloc etc

Sănătate – tincturi, plante medicinale, cataplasme, leacuri

Bricolaj – mobilier, porți de lemn, garduri, tâmplărie, construcții, fântâni etc

Alte activități creative.

Retro Radio este un proiect audio cu acoperire națională, care va fi disponibil publicului larg într-o serie de podcasturi originale. Reconstruim, din povești și pilde, prețioasa cultură creativă a bunicilor noștri. Cunoștințele și priceperea lor sunt o importantă resursă cultrală și socială. Prea complicată pentru pentru generația „ready made”, dar obișnuită în orice familie românească, creativitatea artizanală valorifică cea mai specială serie a „secretelor de familie”: de la modele de goblen sau împletituri complicate, la tehnici de tâmplărie, proceduri „fără greș” de frumusețe, alături de rețete secrete de murături, zacuscă, prăjituri sau dulcețuri. Toate „de casă” și toate păstrându-și încă un alt fel de identitate în comparație cu deja comercialul „home made”. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, în cadrul programului Ziua Culturii Naționale.

Echipa. Membru fondator al trupei indie Toulouse Lautrec, Cătălin Rulea colaborează de mulți ani în proiecte de teatru, artă contemporană sau ecologie. Ruxandra Maniu este una dintre cele mai versatile și prezente actrițe ale tinerei generații, face parte din trupa teatrului Odeon, a câștigat marele premiu al Galei Hop și a colaborat cu regizori importanți. Sillyconductor este prezent la cele mai importante evenimente de muzică contemporană din ultimii zece ani, iar Ioana Păun este o artistă de teatru și performance cunoscută pentru lucrările și demersurile ei incisive, cu miză socială. Compozitoarea Diana Miron este cunoscută pentru contribuția sa la realizarea coloanei sonore al filmului Touch me not, premiat cu Ursul de Aur în 2018. Flavia Giurgiu a lucrat cu teatre importante și regizori avangardiști, fiind una dintre cele mai îndrăznețe voci din artele performative de la noi. Sorin Dobrin – membru al echipei celui mai recent film al lui Cristi Puiu, are experiență atât în film și teatru, cât și în proiecte de implicare civică.

Ilustrații de Romina Ionescu.

 

16
/03
/16

 „Ariel al pianiştilor” sau „Rafael al pianului”, cum i se spunea lui Chopin, fusese în copilăria şi adolescenţa sa adulatul saloanelor aristocraţiei poloneze din Varşovia, apoi al celor din Paris. Pe ecranul existenţei sale sentimentale s-au perindat cele mai seducătoare femei ale timpului său: Maria Wodzinska, Constanţa Gladkowska, Wanda Radziwiell, prinţesa Cezartoryska, Contesa Dellina Potocka şi, în cele din urmă, George Sand. 

16
/03
/16

La început a fost mânăstirea. Se spune că numele aminteşte de „cotrocire”, adică, acoperire, adăpostire ce i-ar fi fost grabnic necesară lui Şerban Vodă Cantacuzino. De ce? Pentru că se ferea din calea duşmanului său politic Duca vodă, căruia, în plus, îi pusese şi coarne.

14
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Grecii sunt prezenţi la Bucureşti încă de la atestarea documentară a oraşului (1459). Sunt întreprinzători, negustori iscusiţi, oameni ce se fac repede utili. Căderea Constantinopolului, întâmplată în 1453,  înseamnă prăbuşirea Imperiului bizantin şi în acelaşi timp un exod al grecilor. Ţările române sunt un loc predilect iar capitalele lor, Bucureşti şi Iaşi, găzduiesc un număr sporit de la an la an.

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983

06
/03
/16

Basmele au un sâmbure de adevăr? În cazul lui Pake Protopopescu se pare că da. Licenţiat în Drept de la Paris (cu o teză despre Acţiunile cauzate de frică!), acest băiat de preot bucureştean ajunge primar şi îşi ia funcţia în serios.

04
/03
/16

ACTRIȚA DE LA PAGINA 1 Marcela Rusu, născută la Galaţi în 1926, a fost o femeie frumoasă şi iubită, care a ştiut ce a vrut de la viaţă. A cunoscut fericirea şi opusul ei, iar pe scenă a avut momente de succes. A fost căsătorită de trei ori, n-a avut copii, dar şi-a îndeplinit rolul de mamă - povestea prin interviuri - crescând doi nepoţi şi nişte câini pe care i-a botezat de fiecare dată „Gâlcă”, indiferent de generaţie. 

02
/03
/16

“Eu am rimat întotdeauna cu Teatrul «L.S. Bulandra» din Bucureşti”, îi plăcea Rodicăi Tapalagă să spună adesea. A fost Zoe din “O scrisoare pierdută”, Didina Mazu din “D’ale Carnavalului”, Sophie din “Dimineaţa pierdută”, Elena Andreevna din “Unchiul Vanea”. Este actriţa care se simțea feminină, iubită, frumoasă, puternică, atunci când era pe scenă.

28
/02
/16

Oraş al bucuriei, dar şi al nestatorniciei, Bucureştiul nu are un nume de stradă mai vechi de o sută de ani – cu excepţia Podului Mogoşoaii, croit la 1690 de vodă Brâncoveanu. „Uliţa mare”, „Podul de pământ”, „Piaţa puşcăriei”, „pe lacul Bulăndroiului” au fost, până în sec. XIX, repere suficiente pentru ca lumea să circule într-o urbe căreia un francez răutăcios i-a găsit etimologia numelui: Bucureşti, boue qui reste, adică noroi care rămâne.

22
/02
/16

“Este invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului faţă de care spectatorul se simţea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr” - Umberto Eco . Cu puţin timp înainte de moartea sa, scritorul şi filozoful italian a criticat reţelele de socializare, într-o discuţie publică cu jurnaliştii italieni.

21
/02
/16

Testamentele dovedesc respect pentru proprietate dar relevă şi firea omului. De aceea, se transformă în adevărate profile sociale. Am ales patru testamente ale unor bucureşteni, doar destinaţia unuia mai poate fi zărită azi în oraş. Două au fost distruse parţial de comunişti. Unul a rămas de o factură mai specială pentru că grădina lui Dumnezeu e mare.

20
/02
/16

“Nu-mi fac griji. Cartea va dăinui. Citeşti tot timpul: citeşti în tren, în autobuz. Citeşti în parc. Citeşti când te plimbi şi chiar când faci dragoste poţi să citeşti. Cu computerul este mai greu... ” - Umberto Eco. Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani s-a stins din viaţă, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Autorul celebrului roman "Numele trandafirului" avea 84 de ani şi suferea de cancer, conform La Repubblica.

19
/02
/16

"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost." - Marin Sorescu / Astăzi, în ziua în care îl aniversăm pe Constantin Brâncuşi, se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani

18
/02
/16

Constantin Brâncuşi şi-a petrecut o bună parte din viaţă la Paris. În 1928, Nicolae Titulescu primea, pe malul Senei, o „lecție de Brâncuși”. Genialul sculptor s-a născut într-o zi de 19 februarie (1876), la Hobiţa, în județul Gorj.

14
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează astăzi o rubrică nouă, despre Bucureștiul de totdeauna, ținută de istoricul Georgeta Filitti. În primul episod aflăm despre tratamentele folosite în secolul al XIX-lea (lipitori, praf de gîndaci, fântânica) și despre medicamentele descoperite la începutul veacului trecut (carbaxin, spirulină, moldamin).