Tudor Giurgiu: ”Totul pornește de la sala de cinema”
https://www.ziarulmetropolis.ro/tudor-giurgiu-totul-porneste-de-la-sala-de-cinema/

INTERVIU Într-un interviu acordat Ziarului Metropolis la Cluj, cu ocazia conferinţei ”Salvaţi Marele Ecran” din cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (30 mai-8 iunie), preşedintele TIFF şi regizorul Tudor Giurgiu a explicat de ce trebuie salvate cinematografele din ţară şi cum vrea să facă acest lucru.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 iunie 2014

Ionuț Mareș: Când și cum v-a venit ideea campaniei Salvați Marele Ecran?

Tudor Giurgiu: Ideea îmi tot trecea prin minte de mult timp, dar m-am gândit că, dacă nu pornim ceva acum, cât nu e prea târziu, s-ar putea ca peste câțiva ani să regretăm.

În același timp, mă iritau toată ipocrizia și toate lamentările colegilor mei, ale mele, an de an. Problemele noastre majore la cineaști sunt că producția de filme nu e sprijinită, că nu sunt bani suficienți, că legislația nu e bună, că CNC-ul (Centrul Național al Cinematografiei) merge prost, dar nimeni nu se gândește că totul pornește de la sală.

N-am să-l uit pe Nae Caranfil, care tot timpul spunea: ”Fraților, problema principală e la săli; atât timp cât nu veți avea săli – săli de calitate, dotate și digitalizate -, nu se va schimba nimic”.

Eu nu mai am încredere să stau după ministere și CNC-uri. Trebuie o inițiativă care să pornească de jos, de la oamenii cărora le pasă, iar eu cred că la TIFF există mulți oameni cărora le pasă, și am dovedit-o an de an că vrem să schimbăm ceva.

Am spus să demarăm campania, am lansat și un site, salvatimareleecran.ro, Alex Belc (regizor de filme documentare) lucrează la un film care probabil va apărea anul viitor. Ne-am gândit că e bine ca, pe lângă toate aceste lucruri care sunt cumva de pus în tablou, de pus în ramă – un site pe care să te uiți, un film -, să facem și ceva foarte concret și foarte practic.

Și ne-am gândit că în această campanie, derulată pe mai mulți ani, trebuie să ajungem la primari, trebuie să vorbim cu Ministerul (Culturii), trebuie să convingem mai multe săli, cum au făcut polonezii, să intre într-o rețea, să aplicăm la fonduri europene.

Cred că faza ușor boemă a trecut, iar acum trebuie trecut foarte clar la acțiune, convinse Ministerul Culturii și CNC-ul să schimbe Legea Cinemtografiei, să poată să acorde finanțări, cum au făcut croații, de până la 50-70% pentru modernizarea sălilor. A venit vremea să discutăm lucruri foarte aplicate, concrete și chiar să facem ceva.

Puteți oferi mai multe detalii în legătură cu propunerea de schimbare a Legii Cinematografiei?

Discutăm cu câțiva colegi, producători, regizori și cu Comisia de Cultură de la Senat. Sunt multe propuneri, dar există una care este aproape finalizată, de schimbare a Legii Cinematografiei. Ministrul Kelemen Hunor este de asemenea foarte hotărât să o schimbe.

Sunt două lucruri importante în noua propunere de lege: 1. Să se acorde un sprijin financiar pentru producții de tip ”micro-budget”, pentru oameni care sunt la început și care poate nu vor să primească bani mulți, vor filme făcute cu bani puțini, dar să aibă 50.000-70.000 euro, să poată să facă un film lung, pentru că se poate face

2. CNC-ul să poată să finanțeze și modernizarea sălilor de cinema, lucru care acum nu se întâmplă.

De ce avem nevoie de salvarea cinematografelor de stat?

E o chestiune care ține de nevoia unor comunități locale de a se dezvolta, de a se educa și de a nu fi lăsate izolate. Eu cred că în fiecare oraș cu peste 15.000 sau 20.000 de locuitori e important să ai un cinematograf sau măcar o sală care difuzează filme, pe lângă alte activități, pe lângă teatru, operă.

Dacă ești copil, altfel de dezvolți într-un oraș dacă ai o sală de cinema. Depinde de primari, de cât de mare interes există la primari în a schimba ceva sau nu.

Vă gândiți la o colaborare?

Singura soluție este de a face o rețea, cu autorități locale interesate, care să participe. E mult mai ușor dacă ai o rețea, cum au făcut și polonezii, să poți să faci programe de cinema și filme care să circule. E mult mai simplu să lucrezi împreună decât să lucrezi separat.

Date statistice:

1990 – 130 mil. bilete vândute
2000 – 4,5 mil. bilete vândute
2005 – 2,8 mil. bilete vândute
2010 – 6,8 mil. bilete vândute

Istoric săli cinema:

1948 – 308 unități cinematografice (instalate în cinematografe, cămine culturale, case de cultură sau sedii ale sindicatelor muncitorești)
1970 – 6.278 unități – 559 sunt cinematografe pe bandă normală de 35mm, 5.714 pe bandă de 16mm, instalate în cămine culturale, școli și grădinițe, alături de 5 caravane care se plimbă cu filme prin satele izolate sau fără electricitate
1989 – 630 cinematografe

București: În timpul războiului – 46 de cinematografe.

2014 – 6 săli (de stat) – in afara multiplexurilor

2013 – 25 săli active din rețeaua România Film (6 săli modernizate, dotate cu tehnica digitală)
2013 – 78% din orașele Romaniei nu au sali

România – statul european cu cele mai puține săli/100.000 locuitori (Media Salles Study)

România – un cinema la 315.000 locuitori; Cehia – un cinema la 15.000 locuitori

Cinematografe în funcțiune: 76
Număr ecrane: 264

Locuri: 57.200
Număr cinematografe de artă/Eurimages: 6

 

12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.

04
/07
/16

Comedia de succes „Două lozuri”, de Paul Negoescu, thriller-ul german „Victoria”, de Sebastian Schipper, care a încântat publicul şi critica la Festivalul de la Berlin în 2015, şi „Belgica”, noua dramă a belgianului Felix van Groeningen, se numără printre surprizele celei de-a treia ediţii Ceau, Cinema! (14-17 iulie).

02
/07
/16

Sâmbătă, pe 2 iulie, are loc Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul care pune pe acelasi ecran scurtmetraje premiate la Oscar, Cannes, Sundance sau Cesar, mai exact 28 de povești din 15 colțuri ale lumii. În București maratonul va aduce la viață Pavilionul Central Romexpo, devenit astfel cel mai mare spațiu cinematografic neconvențional, cu 10.000 de metri pătrați dedicați filmelor scurte. Accesul la eveniment se face începând cu ora 20.00 iar proiecțiile încep la ora 21.00.

01
/07
/16

A 89-a ediție a galei premiilor Oscar se va desfășura în 26 februarie 2017 la Los Angeles, a anunțat joi Academia care organizează marea sărbătoare a filmului. Lista completă a nominalizărilor va fi dezvăluită în 24 ianuarie, după un vot deschis între 5 și 13 ianuarie celor circa 6.200 de membri ai Academiei de arte și științe cinematografice.

01
/07
/16

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.