Viață, generații, fotbal. Lumea lui Dede’s
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-generatii-fotbal-lumea-lui-dedes/

Cine nu are bătrâni să-şi cumpere! Am întâlnit trei bucăţi care ar merita să fie vândute la fiare vechi şi foarte stricate. • Asistam liniştit- solitar, ca orice microbist care se respectă, la un meci din Cupa României (Progresul Spartak 2 – Comprest Bucureşti 6-4) când trei domni cu cel puţin şase decenii de viaţă la activ, dacă nu chiar şapte, s-au plasat în vecinătatea mea şi au început să foarfece la amintiri.

Un articol de Dede's (Dan Nicolaie)|2 noiembrie 2016

Toți trei foști fotbaliști, până pe la Liga a 2-a, doi dintre ei cu cariere lungi și late de antrenori, acum eșuați pe la niște grupe de juniori, unul ajuns observator la un nivel mic, au reușit să mă îngrozească, nu doar cu poveștile ci și cu modul în care au văzut și văd viața.

Au vorbit despre vânzări de meciuri pe bani, pe fripturi și lăzi de vin, mituiri de arbitri, aranjamente sinistre, falsuri de legitimații, substituiri de jucători, Lumea lui Dede’sbeții cotidiene, o fugă de muncă absolut constantă și mai ales despre șmecheria dusă dincolo de limitele legalității privită drept o virtute.

L-au tocat zdravăn pe actualul șef al Asociației Municipale de Fotbal, principala vină fiind aceea că este prea cinstit, „un prost legalist”, au făcut zob tot tineretul „care nu se ridică la nivelul generației lor”, o generație unică pentru faptul „că nimeni nu muncea, dar toți ne descurcam” (nota mea: întreaga țară e o dovadă a felului minunat în care s-au descurcat) și au declarat dragoste veșnică pentru aștia ai lui „Nea Nelu” făcând referire la un partid politic, plin de „șmecheri descurcăreți, unși cu toate alifiile, așa cum erau aia de la Partid pe vremea noastră, nu ca sărăciile astea de acum de nu știu cum să stea în costum”.

Unul dintre ei a încercat să-mi facă ușor complice cu ochiul, moment în care am luat-o la pas, pentru că detest violența, mai ales îndreptată împotriva celor mai slabi și simțeam cum mă mănâncă palmele.

Totuși ar fi trebuit să le mulțumesc pentru această mică lecție de viață, mi-au întărit o convingere legată de faptul că suntem așa cum suntem în acest moment și căutăm vinovații în direcții greșite.

Foto: Viață, generații, fotbal. Lumea lui Dede’s – Dede’s

06
/11
/14

Mă numesc Andrei Crăciun, am treizeci și unu de ani, împliniți miraculos pe 23 iulie 2014, în ciuda, poate chiar în disprețul, tuturor celor întâmplate în decursul vieții mele. Cel puțin o dată inima mea a fost ținută în funcțiune în mod artificial.

25
/10
/14

Generalul, senatorul, mânuitorul de icoane, tatăl şi mama vitregă a „Generaţiei de Aur”, Anghel Iordănescu face cărţile convocărilor pentru meciul cu Irlanda de Nord. Citită în cheia care trebuie, informaţia este că în proporţie de 99,9 % (adică un 6,66 întors) acesta este noul manager, director tehnic sau antrenor sub acoperire al echipei naţionale,urmând să fie ajutat de un „copil” al său.

16
/10
/14

Căzut în capcana eficienţei cu orice preţ, fotbalul nostru a început să moară, puţin câte puţin. La orice colţ de stradă strâmbă se găseşte câte un specialist care te întreabă răstit: „Ce doreşti, spectacol sau eficienţă?”. Aş vrea să răspund nuanţat, cu procente, dar deja răbdarea umanităţii a expirat şi mai avem doar variantele DA sau NU.

10
/10
/14

Naţionaliştii de pripas şi-au pus fularul tricolor în jurul gâtului şi au ieşit la defilare. Că nu ştiu ei foarte bine ce e dragostea...de ţară, de fotbal, de oameni, nici nu mai contează, o gură mare e capabilă să anihileze un întreg batalion de idei, sentimente şi concepte bine structurate.

01
/10
/14

De la primul descălecat al lui Marcel Pavel pe iarba suferindă a Arenei Naţionale era clar pentru orice om cu spirit de observaţie că fotbalul nostru are o problemă cu imnurile, nu cu acordurile muzicale, ci cu versurile. Dornic să facă ceva notabil după ce l-a înlocuit pe Mircea Sandu, noul şef al Federaţiei de Fotbal, Răzvan Burleanu, a cotcodăcit câteva luni şi a ouat un ... imn.

29
/09
/14

Practica și mentalitatea din țara mea, unde am ales sa trăiesc și să funcționez, se arată din ce în ce mai ostilă față de felul independent și suveran de a-mi exersa profesia și de a-mi duce existența în mod privat, fără să reprezint vreo greutate pentru fondurile publice. Bănuiesc că așa simt și ceilalți suverani și independenți - indiferent de profesia aleasă...

21
/09
/14

Ţara s-a umplut de festivaluri de film şi de proiecţii în spaţii „alternative”. Dacă locuieşti în Bucureşti, primăvara şi toamna ai la dispoziţie aproape săptămânal câte un festival, o retrospectivă sau un ciclu de filme. Oferta este uneori copleşitoare. Şi ce e rău în asta?

13
/08
/14

Când eram mai tânăr începusem să scriu o nuvelă în care toți oamenii care se sinucideau ajungeau în rai, unde însuși Bunul Dumnezeu îi întâmpina călduros și îi felicita, ca pe singurii care înțeleseseră cu adevărat calea. Luciditatea îi îndemna pe toți la decența gestului final.

04
/06
/14

Mă gândesc că trăirea deplină a momentului trebuie să se consume izolându-mă complet de lumea din jur. Orice implicare sau amestec din exterior poate deranja și infesta curățenia și seninătatea intimității. Trebuie să închid lumea de afară în jurul meu. Este foarte grea această performanță, cere credință, curaj, caracter, putere… Este o virtute…

14
/05
/14

În Univers, orice organism crește necontenit pînă apare anticorpul său. Totul apare dintr-o nevoie și cu un rost, nimic nu este întâmplător. E frumos să te poți considera muzician, artist, mai ales de jazz, de blues, de rock sau de world music… Da, prin așa ceva devii interesant pentru toți ceilalți. Ești diferit și te simți mai special. Așa și este, suntem diferiți, prin frazare, prin aspirații, talent, disponibilitate și asumarea pumnului primit tocmai de la cei pentru care ne dăruim și jucăm acest rol.