De unde provine expresia „Banii n-au miros”
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-unde-provine-expresia-banii-n-au-miros/

Împăratul roman Vespasian, găsind vistieria goală după domnia lui Nero, nu s-a dat în lături de la niciun mijloc pentru a strânge bani. Iar unul dintre acestea, rămas în istorie, a fost taxa pe toaletele publice.

Un articol de Liliana Matei|28 februarie 2016

În anul 69 d.Hr., atunci când Vespasian a venit la conducerea Imperiului Roman, succedându-i lui Nero, era dezastru. Vistieria toată era goală. Era război civil, deci o perioadă de reală instabilitate politică, și o criză economică serioasă lăsată de împăratul Nero. Fiul unui modest funcționar de vamă, Vespasian a urmat o carieră militară care l-a purtat din Britania în Africa. În anul 67, cu doi ani înainte să devină el însuși împărat, a fost însărcinat de Nero cu reprimarea răscoalei antiromane a iudeilor, Marea Revoltă a Evreilor… În 69, este proclamat împărat la Alexandria, de către legiunile din Orient, și este recunoscut în întregul Imperiu după ocuparea Romei și moartea lui Vitellius.

Un om lucid și extrem de energic, cu un extraordinar simț practic, Vespasian avea să intre în istorie pentru una dintre cele mai discutate măsuri luate de un împărat, și anume taxa pe toaletele publice. Preocupat de restabilirea liniștii și a securității afectate de războiul civil, Vespasian a reorganizat finanțele și armata, a întărit frontiera Dunării inferioare, creând o flotă în Marea Neagră, a reconstituit Capitoliul și numeroase edificii din Roma distruse și a început construcția Colosseumului. Dar dacă multe dintre aceste măsuri au trecut în negura istoriei, felul cum a adus el bani în vistieria statului a rămas celebru până azi.

Vespasian a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice, cunoscute și sub numele de vespasiene, și le-a pus taxe de folosire. Motiv pentru care a fost criticat puternic de unii senatori, dar chiar și de propriul fiu, pe motiv că scoate bani din ceva murdar…

Într-o zi, fiul lui, Titus, viitorul împărat, i-a spus că poporul râde și bârfește, fiindcă se scot bani din… rahat. Vespasian, cu spiritul lui practic, i-a pus atunci o monedă sub nas și i-a zis: „Uite, nu miroase!”. Vorba a rămas celebră și se folosește și azi pentru a-i ironiza pe cei care folosesc orice mijloace pentru a câștiga bani.

15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.