Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80
https://www.ziarulmetropolis.ro/academia-politica-de-la-aiud-detinuti-politici-in-romania-anilor-80/

Marţi, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deţinuţi politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory şi Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

Un articol de Liliana Matei|7 martie 2020

Invitați la eveniment sunt Dalia Báthory, Andreea Cârstea, Szőcs Géza, iar întâlnirea va fi moderată de Ovidiu Șimonca.

Vor fi prezenți: Radu Filipescu, Ion Ilie, Mihai Ivănescu, Nicolae Lițoiu, Florentin Scalețchi, Lucian Spiru Iancu, Alexandru Mateescu, Gheorghe Mușat, Iancu Marin, Barabás János, Manu Gheorghe, foști deținuți politici.

Evenimentul este organizat de Consiliul Național Maghiar din Transilvania și realizat cu sprijinul Guvernului Ungariei.

Această carte a apărut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Academia politică de la Aiud este rezultatul celei mai ample campanii de culegere de interviuri cu foşti deţinuţi politici din România anilor ’80, iniţiată de Borbély Ernő, el însuşi încarcerat la Aiud în aceeaşi perioadă. Mărturiile reunite aici sînt însoţite de o analiză a contextului care a făcut posibilă detenţia politică, astfel încît cititorul să înţeleagă pe deplin evenimentele relatate. Un volum necesar, care constituie o sursă documentară importantă pentru clarificarea unei părţi a istoriei recente.

„În anii ’80, reputaţia nefastă a Penitenciarului Aiud s a extins şi în mediul internaţional, unde s a aflat că funcţiona ca principal centru de detenţie pentru persoanele arestate şi condamnate pentru diverse culpe de natură politică. Aiudul reprezenta un spaţiu carceral a cărui misiune era nu numai de a i izola pe opozanţii şi disidenţii regimului, ci şi de a împiedica un proces de contagiune socială. Cu toate acestea, politicii au transformat chiar şi acest mediu concentraţionar într un spaţiu de propagare a unor idei antiregim, de schimb de experienţă şi opinii şi de creare a unor conexiuni cu persoane cu care împărtăşeau aceleaşi viziuni şi idealuri.

Volumul de faţă este cu atît mai valoros cu cît, dincolo de aspectele de detenţie, aduce în prim plan elemente importante de istorie socială din ultimii 40 de ani, expuse cu francheţe de cei care au avut tăria să ducă pînă la capăt o luptă refuzată de cei mai mulţi dintre compatrioţii lor. Acest lucru se datorează cu precădere ghidului de interviu realizat de Borbély Ernő, care reuşeşte să extragă din experienţele bogate ale intervievaţilor atît esenţele definitorii ale parcursului individual, cît şi pe cele ale societăţii româneşti, de la evoluţiile socialiste ale anilor ’80 pînă la transformarea capitalistă a anilor 2000.” (Dalia Báthory, Andreea Cârstea)

Borbély Ernő (30.03.1951 – 20.12.2011), absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (1978), profesor de filosofie la Liceul Industrial nr. 2 din Miercurea Ciuc. A fost condamnat la 7 ani închisoare pentru complot împotriva orînduirii sociale, pedeapsă redusă prin decret la 4 ani şi 8 luni. A stat în închisorile din Miercurea Ciuc, Bucureşti şi Aiud. După eliberare a lucrat ca muncitor necalificat la fabrica de mobilă Mobihar, apoi ca psiholog la secţia de neurologie infantilă din cadrul Policlinicii din Miercurea Ciuc. În 1989, silit de Securitate să părăsească ţara, a plecat în Ungaria. În aprilie 1990, la insistenţa mai multor cercuri politice, s-a repatriat.

A fost deputat în Parlamentul României din partea UDMR, apoi preşedintele Organizaţiei Teritoriale Ciuc şi consilier judeţean. În semn de protest, a părăsit partidul în 2008.

Dalia Báthory este doctor în studii europene şi relaţii internaţionale la Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca (2013). La Editura Polirom a mai publicat: Vieţi în umbra trecutului. Supravieţuirea şi integrarea socioprofesională a familiilor foştilor deţinuţi politici în comunism. Mărturii şi documente, vol. I (coeditor, 2017) şi Istorii (ne)spuse. Strategii de supravieţuire şi integrare socioprofesională în familiile foştilor deţinuţi politici din Europa Centrală şi de Est în anii ’50‑’60 (coeditor, 2019). Este expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Andreea Cârstea s‑a specializat în istorie recentă şi contemporană la Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. Din 2014 este doctor în ştiinţele comunicării, cu o teză interdisciplinară despre strategiile de legitimare prezente în discursul electoral românesc din primul deceniu postcomunist, susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Istoric şi cercetător cu experienţă în istorie orală, a făcut parte din numeroase proiecte editoriale şi de cercetare vizînd rezistenţa şi represiunea din perioada 1945‑1989. Este specialist în cadrul Direcţiei comunicare, relaţii publice şi marketing a Universităţii din Bucureşti.

06
/12
/23

Longevitatea este una dintre temele cele mai abordate în lumea de azi. Tipuri variate de diete, suplimente alimentare, ingrediente străvechi redescoperite acum și tehnici de meditație promit creșterea duratei de viață, sau mai mult, recuperarea sănătății și un organism întinerit.

17
/11
/23

Editura Litera invită cititorii să se bucure de noi apariții editoriale, reduceri și întâlniri cu autorii favoriți, între 22 și 26 noiembrie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2023, desfășurat la Pavilionul Central Romexpo.

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

20
/10
/23

Într-o permanentă alunecare între prezent și trecut, romanul Vorbește-mi despre tata, devenit bestseller imediat după publicarea în Coreea, este nu numai o melancolică scrisoare de dragoste adresată de către o fiică părintelui ei, ci și o dramă psihologică în care, pe fundalul multistratificat al istoriei coreene recente, amintirile pot vindeca răni adânci și restabili relații de familie fragilizate.

18
/10
/23

De la volumul biografic „Martin Scorsese: O călătorie“ de Mary Pat Kelly la cartea de interviuri „Călătorie într-o fotografie” de Dia Radu, cărțile pe care vi le propunem de această dată vă invită să descoperiți fascinante istorii personale.

17
/10
/23

Un târg de carte de teatru – adevărat maraton al lansărilor și prezentărilor unor noi produse editoriale din domeniul artei scenice, cu întâlniri, discuții, întrebări, răspunsuri – constituie o componentă importantă a Festivalului Național de Teatru ajuns la a XXXIII-a ediție.