Aceşti nebuni fățarnici, de Theodor Mazilu, în premieră la TVR
https://www.ziarulmetropolis.ro/acesti-nebuni-fatarnici-de-theodor-mazilu-in-premiera-la-tvr/

Luni, 23 februarie, de la ora 19:30, pe TVR2 şi online, pe portalul video TVR+, puteţi vedea spectacolul „Aceşti nebuni făţarnici”, de Theodor Mazilu, în adaptarea şi regia lui Constantin Dicu.

Un articol de Liliana Matei|22 februarie 2015

Casa de Producție TVR continuă seria difuzărilor în premieră cu „Acești nebuni fățarnici”, de Theodor Mazilu, în regia lui Constantin Dicu, o combinație sulfuroasă între doi boemi: dramaturgul Theodor Mazilu și poetul Emil Brumaru. Realizat de Casa de Producție, în platourile TVR, piesa îi are în distribuție pe Marian Râlea, Cerasela Iosifescu, Virginia Mirea, Mircea Rusu, cu prezența excepțională a lui Dan Condurache.

Scrisă în urmă cu peste 50 de ani, piesa își păstrează aplombul și metafora dăruite de pana lui Mazilu, pe care Constantin Dicu le amestecă într-un cocktail colorat și plin de vitalitate cu intermezzo-uri muzicale după textele poetului Emil Brumaru.

„Acești nebuni fățarnici” privește limpede și cinic micile derapaje ale escrocilor mărunți, care exploatează, adesea, mai mult sentimentele, decât finanțele. Piesa este construită pe simetria situațiilor, și pe personaje-oglindă, al căror suflet se află la intersecția dintre promiscuitate și metaforă. Ea se constituie, după cum spune Adrian Ţion, într-un „cerc vicios în care se învârte Iordache, înşelătorul înşelat de ispita cu nume de Camelia. Parcă e anume trimisă, ca într-un reality show urmat de scandal. Impactul cu sublimul încorporat îl bulversează şi-i pune în evidenţă slăbiciunile. Îl descoperim în postură de discret delapidator care dispreţuieşte banii, dar îi place să trăiască bine. /…/După cum spunea însuşi dramaturgul „acest om vrea să aibă mobilă luxoasă, dar şi dispreţul filosofic pentru această mobilă.” Pendularea lui între Camelia (femeia extaz) şi Silvia (femeia piramidon) face din Iordache un caraghios rătăcit abulic prin luxul vieţii.” (Adrian Țion, Liternet)

poze acesti nebuni 1

Adaptarea TV, pusă în lumina reflectoarelor în platoul TVR de către regizorul Constantin Dicu, aduce un plus de culoare și vervă muzicală, sub semnătura lui Dani Constantin, textului inițial. În scenografia inventivă a lui Ovanez Papazian, garsonierei claustrante i se adaugă un univers în care gara și punctul de întâlnire al șoselelor se intersectează cu circul și/sau paradisul. Coregrafia momentelor muzicale este asigurată de talentata Andreea Gavriliu care exploatează din plin picioarele lungi ale Ceraselei Iosifescu sau farmecul stângaci de clown al lui Râlea.

„Eu am sânii doldora de spaime
Că nu vrea nimeni să îmi fie sărutaţi
Şi dacă nu îi pupi, te iau la palme
Toţi spiriduşii munţilor Carpaţi!”, cântă în debut Cerasela Iosifescu (Camelia) versurile lui Emil Brumaru din volumul „Commedia dell’Arte”, amestecând inspirat cuvintele poetului cu cinismul metaforic al personajelor lui Mazilu.

Acești nebuni fățarnici

În distribuție: Cerasela Iosifescu (Camelia), Virginia Mirea (Silvia), Marian Râlea (Iordache), Mircea Rusu (Dobrișor), Petre Lupu (Adam), Cristian Irimia (Bărbatul cu capul in nori), Dan Condurache (Sublimul in caz de forta majoră), Daniel Tudorică (Licheaua intarziată).

Echipa TV: Adaptarea si regia: Constantin Dicu. Imagine: Ovidiu Guzu. Montaj: Constantin Marciuc. Regia de montaj: Silvia Coman. Costume: Silvia Porojnicu. Decor: Ovanez Papazian. Muzica: Dani Constantin. Coregrafie: Andrea Gavriliu. Redactor: Zoe Bălan. Producător: Alexandru Munteanu.

Foto: „Acești nebuni fățarnici”, de Theodor Mazilu – TVR

02
/02
/24

În perioada 5 – 23 februarie 2024, Elite Art Gallery vă invită la expoziția artistului Leo Dolghier Oleg, „Symbiosis”, curatoriată de istoricul de artă, Felicia Acsinte. În cadrul vernisajului, care va avea loc pe data de 8 februarie, începând cu ora 18:00, expoziția va fi îmbogățită cu un element interactiv și dinamic, prezentat de artistul performer, Alexandru Medinschi, completând astfel călătoria vizuală printr-o experiență captivantă.

02
/02
/24

„Apropo de poveste” este despre poveste, poveștile în care credem cu toții și pe care ne place să le ascultăm. Dar povești reale, din socialul imediat. Proiectul propune un laborator de teatru dedicat tinerilor absolvenți, care combină ateliere pe estetici teatrale neconvenționale (măști, teatru-dans, teatru de animație) cu tematici sociale pentru a produce două producții noi de teatru, inovatoare.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.

31
/01
/24

Povestea din Ivona, Principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz, cel mai mare dramaturg polonez, este adusă în contemporaneitate de Andrei și Andreea Grosu, la Teatrul Nottara, într-o montare inedită, tulburătoare, care îi va oferi spectatorului ocazia să se privească într-o oglindă a adevărului frust, neîndulcit. Premiera oficială are loc pe 9 februarie, la Sala „George Constantin”, de la ora 19:30.

31
/01
/24

În februarie, pe HBO Max ai conținut nou de urmărit în fiecare zi a lunii! Cu 29 de titluri noi, este la alegerea ta dacă vrei să urmărești cele mai noi filme, seriale, documentare, animații de pe HBO Max sau, de ce nu, să te pui la curent cu altele dintre sutele de titluri care sunt deja pe platformă.

30
/01
/24

În luna februarie, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” este dedicată unui apreciat cineast, reprezentant al Noului Val în cinematografie: Cătălin Mitulescu regizor, scenarist şi producător. TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova invită telespectatorii în noaptea de sâmbătă, 3 spre 4 februarie, la un maraton cinematografic alături cele mai reprezentative şi premiate creaţii semnate de Cătălin Mitulescu.

30
/01
/24

Într-un spectacol-colaj mod portret, „Caracatița“, care marchează și prima întâlnire artistică a Catincăi Drăgănescu cu Teatrul Masca, regizoarea stratifică familia disfuncțională contemporană, în care părintele se cunoaște prin „Copilul meu, niciodată!”, iar copilul pare mai degrabă nevoit să se crească singur și, deloc întâmplător, să-și găsească refugiul în abuzul de substanțe.