Apostol Arsaki. Un precursor al lui Darwin?
https://www.ziarulmetropolis.ro/apostol-arsaki-un-precursor-al-lui-darwin/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

Un articol de Georgeta Filitti|23 februarie 2017

Ca student, îl salută pe împăratul Napoleon, aflat în vizită la Halle, îi recită un poem compus în cinstea fiului acestuia, Regele Romei, proaspăt născut, dar totodată îi cere să-i elibereze pe creştinii din Orient de sub jugul otoman. Doctoratul său înseamnă o cercetare exemplară pentru care a petrecut trei luni în Italia studiind 50 de specii de peşti mediteranieni. Rezultatele s-au concretizat în teza Despre creierul şi măduva spinării peştilor; a fost bine primită în lumea medicală, reeditată în mai multe rânduri, lăudată de G. Cuvier în monumentala sa monografie de 22 de volume, Istoria naturală a peştilor şi folosită de S. Freud, creatorul psihanalizei, în argumentările sale. Comunitatea ştiinţifică a constatat că teoria evoluţiei speciilor, care l-a consacrat pe Ch. Darwin, fusese formulată convingător, cu 40 de ani înainte, de Apostol Arsaki.

Doar că tânărul medic bucureştean a preferat să se întoarcă în ţara sa şi chiar dacă, într-un fel, şi-a continuat cariera profesională (fiind oftalmolog şi ginecolog!), aplecarea pentru politică a precumpănit. Toată viaţa a fost un apropiat al familiei Ghica (pe Grigore al III-lea, domn din această familiei l-a îngrijit în chip deosebit). Ca medic şef al capitalei (arhiiatros) s-a dovedit bun administrator dar şi excelent gospodar al averii sale – centrul proprietăţilor aflându-se la Vedea, lângă Giurgiu. Acolo se păstrează încă, şi sunt funcţionale, clădirile ridicate de el: conacul (azi primărie), poşta, şcoala, biserica.

Cariera politică a însemnat o activitate susţinută în Obşteasca Adunare a ţării unde, ca deputat, a fost un ca apărător al marii proprietăţi. La 24 ianuarie 1859 s-a numărat printre susţinătorii înflăcăraţi ai dublei alegeri a principelui Cuza, fapt reţinut în tabloul lui Th. Aman despre acest moment. Cariera sa politică a atins apogeul în domnia lui Cuza când a fost ministru de Externe şi, pentru câteva săptămâni, în 1862, prim ministru, după asasinarea lui Barbu Catargiu.

Proeminenţa numelui său în Grecia, până astăzi, se datorează unei nenorociri de familie. În 1835, fiul său, student la Viena, a vrut să se căsătorească cu o evreică. Părinţii s-au opus şi tinerii s-au sinucis. În amintirea acestei neîmpliniri, Apostol Arsaki a decis, în 1837, să facă o generoasă donaţie de 600 000 de drahme statului grec. S-a construit astfel o şcoală de fete, pusă sub patronajul reginei Amalia a Greciei, numită Arsakeion. În sediul iniţial din centrul Atenei, ajuns cu vremea neîncăpător, funcţionează un centru cultural multi funcţional. În ultimii ani, în cartierul Psihico, lângă ambasada României, s-a ridicat noua clădire a Aesakeion-ului, unde învaţă 14 000 de eleve. E o şcoală elitistă, care a adoptat în permanenţă cele mai noi metode de educaţie. În ţări din jurul Greciei au apărut filiale ale şcolii dar lucrul n-a fost cu putinţă şi în România, deşi întemeietorul, grec de origine, s-a dovedi, prin munca sa, a fi fost un bun român. Mormântul i-a dispărut de la cimitirul Bellu şi doar biserica din comuna Vedea (care până în 1964 s-a numit Apostol Arsaki), pictată de Gh. Tattarescu, mai evocă numele acestui binefăcător în sfera învăţământului.

Poate  cercetări aflate în curs vor pune în lumina reală şi contribuţia sa hotărâtoare la definirea teoriei evoluţioniste.



20
/07
/16

Principesa Margareta, Florin Piersic, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Dorel Vişan, George Ivaşcu, Alexandru Arşinel, Ion Besoiu, Mihai Măniuțiu, Corina Șuteu şi numeroase alte personalităţi culturale deplâng dispariţia inegalabilului actor Radu Beligan, decedat astăzi, la Spitalul Elias, la vârsta de 97 de ani.

20
/07
/16

"Aproape fiecare fată se îndrăgosteşte de bărbatul nepotrivit; presupun că face parte din maturizare." - Natalie Wood,- Într-o zi de 20 iulie (1938) se năştea una din frumuseţile clasice ale Hollywood-ului.

16
/07
/16

Călătorii străini care, încă din sec. XVI, lasă mărturii despre Bucureşti, sunt impresionaţi de bisericile sale. Construite de domnitori, de boieri, negustori sau oameni de rând acestea au împodobit oraşul fără să reziste prea mult în timp. Solul nisipos, pânza freatică aproape de suprafaţă, desele cutremure le-au şubrezit şi ruinat. De fiecare dată însă bucureştenii le-au refăcut, mărturisind o stăruinţă ce face parte din dinamica vieţii urbane.

15
/07
/16

Fiecare timp istoric îşi are instituţiile sale. În România regală au funcţionat Jockey Club, Country Club, Rotary Club, Lion's – societăţi de anvergură internaţională care racordau firesc, statornic, ţara noastră la sistemul de valori proprii Europei.

29
/06
/16

Bucureştiul adevărat este oraşul poveştilor petrecute pe străzile lui. Fiecare plăcuţă de la capătul străzii înmagazinează memorie urbană. Pornind de la numele ei, descoperim întâmplări petrecute ordinioară, indicii despre vechii locuitori, meserii dispărute, amintiri despre clădiri care nu mai există.

27
/06
/16

În urmă cu un secol, în noaptea de 27 spre 28 iunie (1916), în camera-atelier de la parterul casei sale de pe actuala stradă Mendeleev, se stingea din viaţă pictorul Ştefan Luchian. Era casa pe care reuşise să o cumpere din banii câştigaţi de pe urma profesiei sale de „proletar al penelului” sau de „zugrav” după cum singur se definea.

26
/06
/16

Bucureştiul, oraş de câmpie, dezvoltat haotic, fără socoteală, arareori şi-a marcat pentru veşnicie cimitirele. Morţii au fost îngropaţi în jurul bisericilor ori pe la margine, în mahalale; mulţi din ei au fost uitaţi şi meniţi să urmeze vorba biblică: „din pământ te-ai întrupat, în pământ ai să te întorci”.

26
/06
/16

A fost idolul unei țări întregi. Adolescentele de la pension dormeau cu poza lui sub pernă, visând să devină artiste. „Prințul operetei românești” are astăzi bust în parcul Kisellef. O stradă din Bucureşti se numește „Nae Leonard” și un teatru din Galaţi îi poartă numele: Teatrul Muzical „Nae Leonard”.

22
/06
/16

Vlad Mugur a fost regizorul care l-a impus pe George Constantin în faţa comisiei de admitere de la Facultatea de Teatru, intuind talentul său uriaş. A fost profesorul “generaţiei de aur”, care a absolvit la începutul anilor '50. A condus teatrul din Cluj şi Teatrul Odeon din Bucureşti.

21
/06
/16

BUCUREȘTIUL DE TOTDEAUNA Cu mai bine de 200 de ani în urmă, Dâmboviţa era o apă capricioasă, năvalnică şi care, la vreme de ploaie repede inunda cele 17 hectare ocupate acum de parcul Cişmigiu.

08
/06
/16

Între 1893 şi 1902, Caragiale a deschis mai multe berării în Bucureşti, Paşcani, Iaşi și Buzău, „din nevoia de a studia mai bine tipuri de oameni”, după cum povestea Vlahuţă în amintirile sale. Afacerile au falimentat, dar au rămas poveștile… Caragiale a murit pe 9 iunie 1912, la Berlin.

06
/06
/16

Veniţi din Balcani, negustori prin vocaţie, umblând în mai toată Europa Centrală cu rosturi bine statornicite în marile târguri, cum a fost cel de la Lipsca, aromânii şi-au găsit foarte adesea temei în ţările române. La Bucureşti, una din familiile cele mai cunoscute a fost lui Dimitrie Capşa.

24
/05
/16

Dintre alogenii cu care românii convieţuiesc de sute de ani, ţiganii ocupă un loc aparte. Condiţia lor socială, de severă dependenţă, nu i-a împiedicat pe unii din ei să devină răsfăţaţii societăţii. E vorba de lăutari. La toate petrecerile, de la cele domneşti la cele din duminicile pline de animaţie în cârciuma de mahala, lăutarul,  neştiutor al „boabelor” (citeşte: notelor), i-a cucerit pe români.

17
/05
/16

În 1951, Constantin Brâncuşi a făcut statului român oferta de a-i lăsa moştenire 200 de lucrări şi atelierul său din Paris. Membrii Academiei Române au refuzat-o. Sculptorul a murit în 1957, la Paris, cu inima tristă pentru că nu s-a mai putut întoarce în ţara sa.

13
/05
/16

Pe locul de azi al teatrului ODEON, exista, la începutul secolului al 19-lea, un palat locuit de domnul ţării ; de fapt era o îngrămădire de clădiri, cu stiluri amestecate şi fel de fel de podoabe interioare.

11
/05
/16

Vreme de peste o sută de ani, locul unde se află restaurantul şi cofetăria Capşa a fost considerat printre „centrele nervoase” ale oraşului. La 1812, după ce Rusia ne-a răpit Basarabia iar pe tronul ţării era vodă Caragea, aici şi-a instalat un Mathias Brody o baracă uriaşă unde a montat mai multe diorame. Timp de 4 ani, bucureşteni curioşi, de la boierii cu caftan la „prostime”, s-au perindat prin faţa imaginilor încremenite, dar atât de expresive: alaiuri împărăteşti, oraşe minunate, vase surprinse de furtună pe mare.