„Borgman”. Vagabondul exterminator
https://www.ziarulmetropolis.ro/borgman-vagabondul-exterminator/

CRONICĂ DE FILM Proiectat anul trecut în competiţia oficială de la Cannes, „Borgman”, în regia olandezului Alex van Wardermam, se înscrie în seria fabulelor care au ca ţintă predilectă materialismul societăţii moderne şi acea clasă de mijloc blazată în rutina sa emoţională şi familială.

Un articol de Ionuţ Mareş|18 mai 2014

„Borgman” are ceva din absurdul „Îngerului exterminator” al marelui Bunuel, trecut prin răceala unui Haneke din „Funny Games”, însă cu un didacticism atenuat şi cu ceva mai mult suprarealism şi umor.

Alex van Wardermam îşi construieşte filmul pe scheletul unui thriller, din care elimină însemnele manipulatorii ale genului şi la care adaugă în schimb un absurd făcut să arate ca cel mai banal realism.

Ar fi inutil să încerci, ca spectator, să cauţi o logică în invazia pe care vagabondul alungat din locuinţa de sub pământ şi acoliţii săi ciudaţi o declanşează asupra unei familii (soţul, soţia, trei copii şi o dădacă tânără) de la marginea unui oraş, lângă o pădure.

În fond, se poate întâmpla ca un om al străzii să-ţi vină la uşă şi să-ţi ceară să-l laşi să facă o baie, pe motiv că este murdar. Ce se petrece de aici încolo devine însă total imprevizibil. Odată ce femeia muşcă din celebrul măr – în acest caz afecţiunea faţă de musafirul nepoftit -, răul îşi face intrarea în paradisul conjugal.

Alex van Wardermam îşi conduce filmul pe cele mai nebănuite căi şi lasă deschis câmpul interpretărilor. Regizorul olandez nu oferă explicaţii imediate, ci mai curând lansează, fără emfază, o temă generală: autosuficienţa şi epuizarea societăţii pot conduce spre propria ei extincţie („Sunt extenuaţi de lumea modernă” este verdictul spus deloc bombastic de o doctoriţă venită să-i consulte pe copii, presupus bolnavi). O dispariţie lentă, dar sigură şi tacticos pusă în scenă de vagabondul exterminator.

Sunt destule indicii (inclusiv secvenţe onirice în care soţia se vede bătută violent de soţ) care să sugereze că Alex van Wardermam permite şi posibilitatea ca străinul, Camiel Borgman (Jan Bijvoet), să fie doar întruchiparea demonului din fiecare din cei doi parteneri, care formează doar aparent un cuplu liniştit.

Un demon care poate să ia chipul bănuielii soţului că soţia l-a înşelat, aşa cum se întâmplă în scena în care Borgman se prezintă la uşa celor doi spunând că femeia l-a îngrijit cândva, ca asistentă. Sau al unui plictis care o împinge pe soţie să-şi dorească moartea soţului. Sau al unei superiorităţi date de bunăstarea materială (şi exprimată, de pildă, prin dispreţul arătat dădacei, care este o străină).

Filmul are suficient umor (negru) pentru a nu rămâne o simplă critică prin mijloace cinematografice a societăţii occidentale, evitând astfel să cadă în clişeu. Se salvează şi datorită misterului pe care Alex van Wardermam îl întreţine permament, de la începutul în care Borgman este vânat şi alungat din bârlogul subteran de un preot şi doi localnici (motivul îl putem doar bănui), până la detalii precum cicatricea de pe spatele musafirului, apariţia inexplicabilă a unor câini în noua casă sau modul inedit în care aliaţii lui Borgman scapă de victimele colaterale, strategie care ar putea stârni admiraţia mafiei.

Distribuit de Independenţa Film, „Borgman” rulează de pe 16 mai în cinematografe.

INFO

Borgman, Olanda, 2013

Regia: Alex van Warmerdam

Cu: Jan Bijvoet, Hadewych Minis, Alex van Warmerdam, Jeroen Perceval

Rating: ●●●●○

Foto din Borgman – captură film

 

28
/12
/15

Topul celor mai bune filme ale anului este împărţit în două. Un clasament include 10 lungmetraje relevante lansate în cinematografe şi prezentate în premieră în România în 2015. Iar celălalt conţine alte 10 titluri îndrăzneţe proiectate exclusiv în festivaluri din ţară.

23
/12
/15

Revista Forbes a publicat obișnuitul său top 10 al celor mai rentabile vedete de la Hollywood, care în 2015 conține pe primele cinci poziții numele a patru actrițe. Mai slab plătite decât colegii lor bărbați, actrițele se dovedesc mai rentabile pentru producătorii de film.

23
/12
/15

Un episod din serialul de desene animate rusesc "Mașa și Mișka", de mare succes în toată lumea, care povestește aventurile unei fetițe și ale unui urs, a depășit un miliard de vizionări pe YouTube. În episodul numit "Mașa-Kașa", fetița descurcăreață pregătește cașă (cereale fierte în apă sau lapte, foarte populare la micul dejun), pe care le-o oferă tuturor animalelor din pădure.

23
/12
/15

INTERVIU „Îmi plac cel mai mult genurile amestecate – dramediile”, spune actriţa Mihaela Sîrbu, cunoscută pentru roluri din filme-reper recente ale Noului Cinema Românesc, precum „Aferim!”, „Toată lumea din familia noastră” şi „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”. Un interviu special despre actoria de film.

22
/12
/15

Actorul Andi Vasluianu interpretează rolul principal în cel mai recent proiect cinematografic al Iuliei Rugină, "Breaking News", alături de o adolescentă în vârstă de 15 ani, Voica Oltean, iar filmările pentru acest lungmetraj se vor încheia la sfârşitul lunii februarie.

21
/12
/15

Șase filme propuse anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film străin vor fi proiectate între 8 și 10 ianuarie 2016 la Cinema Union din București. Weekend-ul de Oscar include două dintre peliculele care au fost anunțate de curând pe lista scurtă la premiul Oscar și au șanse la o nominalizare: Mustang (Franța) și Le tout nouveau testament (Belgia). Celelalte filme din program: Aferim!, The Assassin, Rams și Arabian Nights.

21
/12
/15

Anul 2015 a fost unul destul de bun pentru cinematografia română, după un dezastruos 2014: peste 20 de lungmetraje de ficţiune şi documentare, dintre care multe debuturi, lansate în cinematografe sau exclusiv la HBO, prezenţe în festivaluri importante şi câteva premii.

21
/12
/15

Actrița Stela Popescu s-a născut la 21 decembrie 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia. După peste 55 de ani de carieră, dedicaţi teatrului şi filmului românesc, Teatrul de Comedie a realizat o expoziție de fotografie care rememorează unele dintre cele mai frumoase roluri ale ei pe scena acestui teatru.

17
/12
/15

Cultura română rămâne mai săracă la finalul acestui an, după ce regizoarea și scenarista Malvina Urșianu, actorii Eusebiu Ștefănescu şi George Motoi, compozitorul Marcel Dragomir, traducătoarea Antoaneta Ralian sau scriitorul și dramaturgul Valentin Nicolau ne-au părăsit în 2015.