„Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima. Spiritul japonez, la Humanitas Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samuraiului-astazi-de-yukio-mishima-spiritul-japonez-la-humanitas-cismigiu/

Librăria Humanitas de la Cişmigiu a găzduit, zilele trecute, prima Seară Japoneză a toamnei, organizată de Centrul de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru în parteneriat cu Universitatea Româno-Americană şi Editura Humanitas.

Un articol de Judy Florescu|20 septembrie 2014

Tema serii a fost cartea „Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima, care a fost dezbătută de Excelența Sa, Kanji Tsushima, fostul ambasador al Japoniei la București, Ștefan Liiceanu, , Mirela Murgescu, profesor universitar de istorie, Elisabeta Lasconi, critic literar și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Șerban Georgescu

Șerban Georgescu

Am ales să-mi petrec perioada de vacanță cu Mishima și Kawabata, fără internet și televizor. Referitor la „Calea samuraiului astăzi”, noi la Centrul de Studii Româno-Japoneze avem o relație specială cu acest titlu. Prima seară japoneză de la Humanitas a avut loc acum 7 ani pe când lansam audiobook-ul Calea Samuraiului astăzi în lectura lui Cezar Paul Bădescu. – Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru

Mirela Murgescu

Mirela Murgescu

Foarte mulți samurai, membri ai familiilor de samurai sau chiar foști samurai,  sunt artizanii Japoniei moderne. Sunt cei care au intrat în guvern, au făcut noua politică. Au dezvoltat activități economice. În același timp însă în secolul XIX și secolul XX asistăm la o revalorizare a valorilor samuraiului. Din cauza modernizării care venea din vest, societatea japoneză își dă seama că are nevoie de un liant pentru o nouă identitate, care să o țină unită în jurul împăratului și în jurului modernității care venea peste ea. – Mirela Murgescu, profesor universitar

Elisabeta Lasconi

Elisabeta Lasconi

„Calea samuraiului  astăzi” mi-a oferit cheia spre înțelegerea lui Yukio Mishima în trei direcții: mai întâi ca personalitate literară, una dintre cele mai neobișnuite  a secolului XX, nu numai din literatura japoneză. Yasunari Kawabata recunoștea că un scriitor ca Yukio Mishima se naște o dată la 300 de ani. A doua pistă pe care mi-a deschis-o cartea era spre înțelegerea spiritului japonez, ca să înțelegi cărțile lui Mishima trebuie să citești prima dată Calea Samuraiului. Am mai înțeles dubla fascinație a Extremului Orient față de Occident și al Occidentului față de Extremul Orient. Yukio Mishima avea o fascinație pentru Grecia și filosofia greacă. – Elisabeta Lasconi, critic literar

foto: Yukio Mishima –  Centrul de Studii Româno-Japoneze

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?